(VIDEO) Un şofer din Germania a condus pentru prima dată un camion cu hidrogen şi a descoperit cât de mare e costul per km pentru alimentare

A fost o perioadă când camioanele electrice şi cele cu hidrogen păreau să fi pornit de pe picior egal într-o competiţie tehnologică între ele. Între timp, camioanele electrice au devenit tot mai răspândite în Europa, deşi ritmul lor de adopţie încă e foarte departe de cel al maşinilor electrice. Totuşi, autonomia lor a evoluat foarte mult în ultimii ani, iar acum sunt fezabile şi călătorii lungi, de 4-6 mii km şi mai mult, unele modele având autonomie atât de mare, încât opririle de încărcare coincid cu timpii obligatorii de odihnă. Dar camioanele cu hidrogen par a fi stagnat la o fază incipientă de dezvoltare şi puţini sunt producătorii care oferă un model cu asemenea propulsie. Iveco e unul dintre ei, iar Tobias, un şofer din Germania pasionat de propulsie electrică, care conduce camioane electrice în munca sa de zi cu zi, a condus de curând pentru prima dată un camion cu hidrogen. Şi a descoperit cât de mare e costul pentru alimentarea acestuia.

Ceea ce conduce şoferul german e un Iveco S-eWay H2, un camion foarte similar în substratul său tehnic cu ceea ce reprezenta camionul Nikola Tre FCEV. Pe atunci, Iveco i-a ajutat pe cei de la Nikola să ducă la bun sfârşit promisiunea camionului lor cu hidrogen şi ambele companii au obţinut la final modele proprii cu un substrat şi un design aproape identic.

Ei bine, Tobias a condus anterior un camion electric Iveco şi a descoperit că aici are senzaţii similare şi o interfaţă familiară. De asemenea, camionul cu hidrogen are două punţi spate ale capului tractor, ceea ce nu-l va aduce în situaţia în care ar depăşi masa maxim admisă pe un singur ax, cum se poate întâmpla la camionul electric.

Senzaţiile acustice sunt foarte similare, pentru că punţile sunt puse în mişcare de propulsia electrică, iar electricitatea e produsă de pilele cu combustie, două la număr, de 150 kW. Camionul are şi două baterii la bord, care servesc drept tampon de energie, pentru a acoperi solicitările urgente de putere sau solicitările de depăşesc 300 kW, or, puterea de propulsie e mai mare decât pot livra pilele de combustie în timp real.

Hidrogenul e stocat în rezervoare în formă gazoasă, la o presiune mare. Înainte, gazul metan se stoca la 200-220 bari în vehiculele care foloseau acest tip de propulsie. Îl menţionăm pentru că modul de stocare e foarte similar, doar că presiunea de stocare a crescut între timp la 350 bari pentru unele camioane şi tocmai la 700 bari pentru acest camion Iveco. E o presiune imensă, deci, similară cu cea din Toyota Mirai, dar asta îi permite camionului să stocheze cam 70 kg de hidrogen în rezervoarele sale, ceea ce-i ajunge pentru circa 700-800 km.

Consumul real de hidrogen e între 8 -10 kg/100 km parcurşi. Aparent, sună relativ acceptabil iar de această dată nici nu mai întrăm în convertirea energetică a hidrogenului pentru a ne da seama de ineficienţă, pentru că am făcut-o anterior în alte articole. Problema e că Tobias a văzut direct la staţie cât costă asta în viaţa reală.

Camionul pe care îl conduce el are un card special ce-i acordă preţuri mai avantajoase la hidrogen, dar chiar şi aşa, şoferul german a rămas uimit să descopere că preţul efectiv e de 16,67 euro/kg. La 8 kg/100 km consum minim asta înseamnă 133,36 euro/100 km. La 10 kg/100 km asta înseamnă 166,70 euro/100 km. Deci, o medie de aproximativ 150 euro/100 km, sau 1,50 euro/km.

Un camion electric, care consumă 95-110 kWh/100 km, şi alimentează cu circa 0,4 euro/kWh, generează costuri de 38-44 euro, deci circa 41 euro/100 km sau de 3,5 ori mai puţin.

Şi apoi, mai este o problemă despre care se vorbeşte foarte rar. Aparent, ideea hidrogenului ar fi că el permite alimentarea rapidă a unui camion, mult mai repede decât o baterie. Dar în realitate, aproape nicio staţie nu va putea elibera 70 kg de hidrogen dintr-o singură alimentare. Mai degrabă vor fi reprize a câte 10-20 kg. Şi între fiecare repriză poate fi nevoie de 15-20 de minute pentru ca staţia să presurizeze o nouă partidă la pompă.

Deci, alimentarea completă a unui asemenea camion poate dura poate chiar mai mult decât la un camion electric modern. Şi Tobias cu însoţitoarea sa au alimentat doar 12,71 kg.

La final, rămâne marea întrebare despre viabilitatea economică. Dacă rularea unui camion cu hidrogen generează costuri de 3,5 ori mai mari decât a unui electric şi a unui diesel, cine se va încumeta să exploateze aceste camioane în viaţa reală? Or, 1,5 euro per km doar în costuri de alimentare, fără a pune la socoteală munca şoferului, investiţia în camion, mentenanţa, taxe şi şi profitul companiei, sună ca un model de afacere foarte păgubos, care poate supravieţui doar acolo unde există subvenţii.

Tocmai de asta, în multe alte ţări ale lumii staţiile de hidrogen se închid, de fapt, pentru că nu mai sunt solicitate. În Norvegia a mai rămas una singură, şi aia e absurd de departe de capitală. Iar experienţa şoferului german demonstrează că atât timp cât există aceste costuri prohibitive, hidrogenul e o alternativă prea puţin viabilă economic.

Vezi totul în video-ul de mai jos.