Inginerii chinezi au creat un nou tip de turbină eoliană suspendată în aer, ce aminteşte de un dirijabil, pe baza unei tehnologii imaginate în 1957

Inginerii chinezi au creat un nou tip de turbină eoliană suspendată în aer, cu o formă ce aminteşte de un dirijabil, transpunând în realitate o viziune de tehnologie imaginată încă în anul 1957. Atunci totul părea science-fiction, întrucât nici China, nici altcineva în lume, nu avea tehnologia necesară pentru asta. Însă acum, în 2025, China a construit noul tip de turbină, care produce electricitate de ordinul megawaţilor.

În 1957, omul de ştiinţă chinez Qian Xuesen, considerat fondatorul tehnologiilor aerospaţiale chinezeşti, a publicat o lucrare în care descria o tehnologie a viitorului pentru o turbină eoliană de forma unui dirijabil, care să producă electricitate la înălţime.

Foto: Qian Xuesen, autorul ideii din 1957

Xuesen îşi imagina un dirijabil care să aibă o turbină integrată în interiorul corpului său, care ar fi poziţionat la altitudine mare. Altitudinea mare i-ar permite captarea vânturilor de o viteză mult mai mare şi de o consecvenţă aproape permanentă în raport cu cele de la altitudine mică, iar Xuesen era convins că forma de dirijabil i-ar permite acestei structuri să obţină stabilitatea aerodinamică necesară pentru a putea susţine generatoarele electrice.

Conform viziunii din 1957, dirijabilul trebuia să fie conectat cu un cablu cu solul, pentru a-şi transmite electricitatea la sol. Iar omul de ştiinţă chinez îşi imagina atunci că fuzelajul dirijabilului ar putea fi acoperit cu panouri fotovoltaice pentru a-şi spori producţia de electricitate, şi asta deşi atunci panourile erau şi ele o tehnologie imaginată şi considerată posibilă, dar neperfecţionată.

Ei bine, ceea ce au creat acum inginerii chinezii — de la compania Beijing SAWES, în colaborare cu Universitatea Tsinghua, Institutul de Cercetări Aerospaţiale şi Academia de Ştiinţe din China — întruchipează cât se poate de fidel ideea originală. Noua turbină eoliană, cu numele de S1500, e uriaşă în dimensiuni şi are exact aceeaşi formă de dirijabil, având o putere de 1 MW.

Numele de S1500 vine de la altitudinea la care ea e concepută să opereze, de 1.500 metri. Până acum, alte încercări similare în formă de turbină sau de zmeu se ridicau la altitudini mult mai mici, de câteva sute de metri, iar turbinele eoliene obişnuite de uscat ajung până la înălţimi de maxim 200 metri. Dar la 1.500 metri, vântul e aproape constant şi e mult mai puternic, raportat la arie, astfel că noua turbină produce echivalentul puterii pe care o turbină eoliană obişnuită l-a produce cu un diametru al turbinei de 100 metri.

Dirijabilul are o structură umplută cu heliu, care-i permite păstrarea altitudinii, dar şi purtarea de echipament şi generatoare. Turbina e compusă din 12 microgeneratoare, care totalizează 1 MW putere, iar aceste microgeneratoare sunt create din fibră de carbon, pentru a fi mai uşoară. Întreaga turbină cântăreşte 1 tonă, ceea ce-i permite să rămână staţionară la 1.500 metri datorită heliului.

Ca şi în ideea originală din 1957, turbina eoliană îşi transmite puterea printr-un cablu spre pământ. Desigur, am putea să ne întrebăm dacă acest cablu nu reprezintă vreun pericol pentru avioane sau alte aparate de zbor şi nu există încă un răspuns clar, dar inginerii chinezi spun că noua turbină poate fi folosită temporar în zone de calamităţi pentru a asigura alimentarea cu electricitate a operaţiunilor de salvare.

Noua turbină nu e prima încercare a aceleiaşi echipe de ingineri, dar e prima care a atins pragul de 1 MW. Anterior, ei au creat o turbină similară pentru o altitudine de 500 metri, care producea doar 50 kW putere. Apoi, au creat o una pentru o altitudine de 1.000 metri, care producea 100 kW. Acum, însă, au făcut un salt imens şi de această dată au creat un fuzelaj care poate menţine atât de bine heliul în el, încât dacă s-ar dori funcţionarea permanentă a turbinei în aer, ea ar putea sta acolo timp de 25 de ani.

Şi inginerii chinezi spun că succesul atins acum e unul imens, dar scopul lor final nu opreşte aici. Ei vor să ajungă la o turbină mai mare, care ar sta la 10.000 metri înălţime, acolo unde puterea vântului e de peste 200 ori mai mare decât la sol. Iar asemenea turbine eoliene de mare altitudine ar avea un factor de capacitate de aproape 100%, fără a depinde de condiţiile meteo, în timp ce energia produsă de ele ar fi regenerabilă. Doar cablurile întinse spre pământ ar putea fi o piedică.

Dar inginerii chinezi spun cu mândrie că noua lor turbină demonstrează că ideea vizionară din 1957 era una viabilă, iar acum ei au reuşit s-o transpună în realitate cu noile tehnologii.