Jaguar Land Rover are un nou şef din India, un semnal clar că Tata Motors nu mai are răbdare pentru experimentele Jaguar

Acum câteva zile, scriam că şeful Jaguar Land Rover, Adrian Mardell, cel care a determinat marele rebranding al mărcii Jaguar şi electrificarea ei completă, şi-a anunţat subit demisia. Analizam în acel articol că situaţia Jaguar Land Rover (JLR) e mult mai gravă decât se poate vedea la suprafaţă, cu probleme şi provocări majore şi pentru marca Land Rover din cauza tarifelor din SUA, iar rebranding-ul Jaguar a picat într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit. Presa britanică menţiona, de fapt, că actualul şef al mărcii Jaguar, Rawdon Glover, iniţiatorul rebranding-ului Jaguar, ar fi cea mai probabilă candidatură la şefia grupului JLR. Noi, însă, ne exprimam scepticismul faţă de acest scenariu şi menţionam că tendinţele ultimelor luni arată că răbdarea acţionarilor asiatici în raport cu companiile auto europene deţinute se cam termină şi aceştia decid schimbări drastice în cele din urmă, cum s-a întâmplat şi la Geely cu Volvo. Şi exact asta s-a întâmplat. Acţionarii indieni de la Tata Motors, cei care deţin JLR, l-au numit pe P.B. Balaji drept nou CEO al Jaguar Land Rover. Iar experienţa lui Balaji din ultimii ani şi simbolismul acestei mişcări e un semnal clar că Tata Motors nu mai are răbdare pentru experimentele Jaguar.

Foto: P.B. Balaji, noul CEO al Jaguar Land Rover

P.B. Balaji a fost director financiar al grupului Tata Motors din 2017, fiindu-i atribuit meritul excepţional de a transforma compania indiană dintr-una generatoare de pierderi într-una cu zero datorii în prezent şi cu rezerve uriaşe de bani în conturi şi profit. El a făcut transformări structurale profunde în Tata Motors, pe alocuri tăioase, dar care au făcut în cele din urmă compania robustă, multilateral dezvoltată şi generatoare de profit. Iar proiectele de investiţii sunt finanţate acum din propriile fonduri şi rezerve, economisindu-se la plata dobânzilor bancare.

Balaji şi-a făcut, prin urmare, o reputaţie de manager incisiv cu o pricepere strălucită în finanţe şi o abordare care nu urmează valul şi manualele economice obişnuite, dar care dă rezultate neaşteptat de bune. El era numit în India drept cel mai bine plătit director financiar din Tata Motors şi din ţară, ceea ce nici el, nici Tata Motors n-a negat niciodată, dar salariul său record îi reflecta performanţa şi schimbările majore pe care le-a adus în companie.

Faptul că Tata Motors a decis să-l numească pe el la şefia JLR sună aproape ca o numire supra calificată, la impactul pe care l-a avut el pentru compania mamă. Dar asta înseamnă că indienii au alocat cel mai bun om al lor pentru a îndepărta din rădăcini toate problemele JLR şi a restructura compania britanică din miezul său absolut. Balaji e şi primul indian care conduce compania britanică în toată istoria ei, dar asta e doar o premieră pe care britanicii pun preţ. În schimb, Balaji s-ar putea dovedi cel mai capabil şi genial şef pe care l-a avut JLR vreodată, care i-ar putea salva cu adevărat de problemele actuale şi i-ar repune pe o cale robustă în câţiva ani.

Doar că salvarea nu va fi făcută cu vorbe dulci, ci se va tăia cu siguranţă adânc în toate practicile parazitare sau absurde care au adus compania la starea sa actuală. Noi credem că şeful actual al mărcii Jaguar, Rawdon Glover, poate începe să-şi actualizeze CV-ul şi să-şi facă bagajele, or, ideea sa cu rebranding-ul catastrofal Jaguar şi multe alte idei bizare pe care acestea le are în raport cu marca nu vor fi tolerate în calea salvării mărcii.

Foto: Şeful actual al mărcii Jaguar, Rawdon Glover

De curând, într-un moment care a concis cu anunţarea noului şef JLR, şi preşedintele Trump s-a făcut remarcat cu o critică dură faţă de rebranding-ul Jaguar, menţionând că fostul şef a demisionat în dizgraţie.

Foto: Comentariile critice ale preşedintelui SUA faţă de Jaguar

Doar că aceste critici ale rebranding-uui Jaguar nu reprezintă doar poziţia preşedintelui american, ci o poziţie mult mai largă în societate, ca semn al unei schimbări majore de perspectivă. Jaguar n-ar mai avea şanse la vânzări semnificative cu o asemenea imagine. Iar acum toată această gafă trebuie curăţată. Or, SUA e cea mai mare piaţă pentru JLR, şi nici un şef al acestei companii nu şi-ar permite să lase lucrurile neschimbate.

Prin urmare, tot rebranding-ul Jaguar are mari şanse să intre la lada de gunoi a istoriei până la sfârşitul acestui an, sau cel mult până la repornirea fabricii pentru pregătirea de noi modele. Iar noi şef are tăria şi experienţa unor asemenea mişcări dure, iar numirea sa de către acţionarul indian a fost făcută tocmai pentru că acţionarii şi-au pierdut răbdarea şi vor să ia hăţurile în mâini prin cel mai capabil om al lor.

Desigur, noul şef JLR va avea şi multe alte provocări de înfruntat, de la gama de la modele electrice Land Rover, care a fost amânată de curând, până la tarife şi situaţia actuală în care cele mai vândute modele ale mărcii — Defender şi Discovery — sunt fabricate în Slovacia, nu în Marea Britanie, şi au parte de o structură diferită a taxelor la importul în SUA.

De asemenea, e discutabil dacă noul şef va continua strategia intenţionată a celor de la Jaguar de a urca mai sus ierarhic, pentru a concura cu Bentley, şi nu cu Mercedes sau BMW. Cu alte cuvinte, noul şef va trebui să facă mai multe calcule financiare profunde dacă vrea să vândă mai puţine exemple Jaguar, dar la o marjă mai mare de profit per unitate, sau dacă vrea să câştige dintr-un profit ceva mai mic per exemplar, dar adunat din mai multe maşini vândute.

Şi totodată, noul şef va fi cu siguranţă şi cel care va optimiza foarte mult din costurile structurale din Marea Britanie a JLR. Tata Motors şi compania sa mamă are companii specializate în inginerie, care oferă servicii inclusiv pentru alte companii, dar nu întotdeauna sunt folosite plenar pentru ingineria JLR, până acum inginerilor britanici fiindu-le oferită o doză mare de independenţă. Dar istoria acestora, cu dezvoltarea lungă şi amânată a lui Range Rover electric pare să semene foarte mult cu cea a dezvoltării lui Volvo EX90, cu diferenţa că britanicii au decis să-l amâne, decât să-l lanseze cu probleme. Însă asemenea procese eşuate de dezvoltare inginerească îi pot inspira şi pe indieni, exact ca şi pe chinezii de la Geely, să decidă realocarea mai multor procese inginereşti către compania mamă. Până la urmă, chiar şi Volvo, sub presiunea chinezilor, a fost nevoit de curând să apeleze la Tata Group pentru softul maşinilor sale, încheind un contract de lungă durată cu indienii. De ce n-ar face-o şi Land Rover şi Jaguar, atunci? E absolut logic că o asemenea decizie, totală sau cel puţin parţială, e foarte posibilă la orizont.

Aşadar, urmează schimbări mari la Jaguar şi Land Rover. Iar multe din acestea vor fi atât de semnificative, încât vor merita predate şi în manualele de marketing şi economie, la capitolul de eşuări şi încercări de revigorare.