Norvegia ar putea renunţa la aproape toate scutirile de taxe rămase pentru maşinile electrice, iar în unele cazuri ele ar putea deveni mai mari decât la cele cu combustie

Norvegia e ţara care a îmbrăţişat prima din lume maşinile electrice la cote cu adevărat notabile, stimulându-le prin facilităţi de taxe şi chiar dreptul de a circula pe benzile destinate transportului public. Având toată electricitatea produsă din surse regenerabile, preponderent din hidrocentrale, Norvegia are şi un preţ mic la electricitate, iar asta a stimulat şi mai mult oamenii să treacă la maşini electrice. Staţiile de încărcare au fost dezvoltate cu o viteză galopantă, iar acum acestea există peste tot în ţară, inclusiv în cele mai îndepărtate regiuni arctice, ceea ce le conferă norvegienilor încredere să cumpere maşini electrice chiar dacă trăiesc în regiuni izolate. Cota maşinilor electrice în vânzările de automobile noi se menţine aproape constant la 97% în ultimul an, iar numărul total de maşini electrice din ţară l-a depăşit deja pe cel al maşinilor diesel, dar încă nu şi pe cel al maşinilor cu benzină. E adevărat, însă, că această cifră extraordinară de vânzări de maşini electrice e condiţionată în continuare de disponibilitatea limitată a modelelor cu combustie şi de un sistem de taxare care le mai dă scutiri importante celor electrice. În ultimii ani aceste scutiri s-au tot redus, iar acum Norvegia ar putea renunţa aproape în totalitate la scutirile de taxe rămase pentru maşinile electrice.

Dreptul de a circula pe benzile de transport public a fost eliminat primul, pentru că maşinile electrice deveniseră atât de multe, încât autobuzele nu mai puteau circula liber pe acele benzi. Apoi, exceptarea e la TVA a fost eliminată pentru partea de preţ a maşinii ce trece de 500.000 coroane, adică de peste aproximativ 42.000 euro, în timp ce maşinilor cu combustie li se aplică TVA de 25% pe toată valoarea lor.

Maşinile electrice nu plăteau nici taxa de primă înmatriculare, care se formează dintr-o sumă de criterii, precum emisiile CO2, greutatea, cilindreea motorului şi altele. Aceste taxe se aplică din plin la maşinile cu combustie, însă, iar o Toyota Land Cruiser actuală, spre exemplu — cea care a generat o cerere imensă din partea norvegienilor, care au cumpărat în timp record toată cota disponibilă — are taxe atât de mari aplicate ei, încât preţul iniţial plătit pe maşină, plus prima înmatriculare ajunge să coste de la 153.000 euro în sus.

Însă la 1 ianuarie 2023 maşinile electrice au început să plătească o taxă de primă înmatriculare în Norvegia, formată doar din taxarea per kilogram. Şi întrucât maşinile electrice sunt adeseori mai grele, asta a generat o povară de taxare semnificativă. Dar, după cum arată cifrele ulterioare, acea introducere de taxe a dezechilibrat doar temporar cererea, după care norvegienii au continuat să crească şi mai mult cota maşinilor electrice.

Aşa că acum politicienii din Norvegia, cu cele mai mari şanse de a forma un viitor guvern după alegerile următoare, programate pentru septembrie, promit cu toţii anularea celei mai mari părţi din ultimele scutiri de care mai beneficiază maşinile electrice.

Există o tabără care propune anularea totală a scutirii de TVA, ca şi maşinile electrice să plătească 25%, ca şi cele cu combustie, din întreaga valoare. Astfel, maşinile electrice ar plăti şi TVA, şi taxa pe greutate la prima înmatriculare, iar taxa anuală, care include şi asigurarea obligatorie, e mai mare mari de obicei la modele electrice, ceea ce riscă să aducă situaţia într-un context în care taxele de facto pentru unele maşini electrice să devină mai mari decât la cele cu combustie sau hibride.

O altă tabără propune doar coborârea plafonului de aplicare la TVA până la 400.000 coroane, sau aproximativ 33.500 euro. O maşină care costă 70.000 euro, va plăti 25% TVA din suma ce depăşeşte 33.500 euro, adică din 36.500 euro, într-un asemenea scenariu.

Presa şi experţii de la NAF, paralela ADAC-ului german din Norvegia, trag un semnal major de alarmă acum în Norvegia, indicând că aceste promisiuni ale politicienilor sunt populiste şi spunând că o asemenea renunţare bruscă la scutirile de taxe pentru maşinile electrice în Norvegia riscă să provoace un regres major în rata de adopţie a maşinilor electrice.

Aceştia le sugerează politicienilor să nu ia situaţia actuală excepţională din Norvegia drept una de neclintit, care nu mai ale cale de întoarcere. Orice asemenea dezechilibru major poate spulbera aceste performanţe exemplare actuale. Dacă se doreşte eliminarea unor facilităţi, ea trebuie făcută treptat, în etape care să nu fie percepute atât de radical, spun cei de la NAF.

Iar experienţa cu Toyota Land Cruiser în Norvegia arată că aceştia au dreptate. Producătorul nipon a alocat la începutul o cotă de doar 700 exemplare de Land Cruiser Prado diesel, devenind astfel unul din puţinele modele diesel disponibile în Norvegia. Producătorul a estimat că vânzările vor fi foarte mici, dar în timp de un an, 700 exemplare s-ar putea vinde. Însă în doar câteva ore dintr-o zi de vineri în februarie 2025 au fost vândute 200 de exemplare, iar celelalte au fost vândute în primele zile ale săptămâni următoare, toată cota fiind epuizată rapid. Ulterior, Toyota anunţase că datorită vânzărilor bune de modele electrice, va putea mări un pic cota, estimându-se încă 500 de exemplare adiţionale, dar şi acelea au fost epuizate rapid.

Prin urmare, e cât se poate de clar că cerere există, iar dacă maşinile electrice ar deveni identice în taxare sau chiar mai împovărătoare, cota lor n-ar mai fi de 97%. Desigur, asta nu înseamnă că vânzările de maşini electrice se vor prăbuşi cu totul, pentru că există şi alţi factori care îi determină pe norvegieni să adore maşinile electrice, precum acel preţ la electricitate, reducerile la taxele de autostrăzi şi permisiunea de a intra în centrele oraşelor, dar un dezechilibru de taxe poate scădea semnificativ cota actuală a electricelor de la 97% până la cifre mult mai mici.