Palele uriaşe pentru cea mai puternică turbină eoliană din lume au fost transportate pentru instalare în China, dar randamentul turbinei e neaşteptat de mic

Acum aproape un an, chinezii de la Dongfang Electric au anunţat că au demarat producţia celei mai puternice turbine eoliene din lume, de 26 MW, destinată instalării în mare, iar noi indicam atunci că randamentul ei e mai mic decât al celor europene. Ei bine, se pare că atunci a avut loc fabricarea generatorului, iar ulterior a avut loc şi fabricarea palelor. De curând, palele uriaşe pentru primul exemplar al acestei celei mai puternice turbine eoliene din lume au fost transportate într-o operaţiune logistică foarte complexă, pentru a fi testate înainte de instalare.

Noua turbină eoliană de 26 MW putere are un diametru al elicei de 310 metri, mai mare decât înălţimea turnului Eiffel din Paris. Şi la acest parametru turbina era prima în lume, doar că mai există un producător chinez, Mingyang SE, care a anunţat acelaşi diametru la o putere mai mică.

Iar asta înseamnă că fiecare pală de turbine are aproape jumătate din valoarea acestui diametru, minus partea ocupată de centrul rotorului. Mai exact, fiecare pală măsoară 153 metri lungime, ceea ce constituie un alt record mondial.

Chiar dacă palele sunt realizate din material compozit, conceput să combine rigiditatea cu greutatea redusă, fiecare pală cântăreşte totuşi 83,5 tone! E o greutate imensă, care pune presiune imensă pe rezistenţa structurală a palelor, a axului central al turbinei, dar şi pe rezistenţa rulmenţilor, generatorului şi a turnului central.

Turnul central al turbinei va avea 185 metri în varianta iniţială de test, fiind egal cu înălţimea unui zgârie-nori cu 63 de etaje.

Aria de captare a vântului pentru această turbină eoliană imensă e de peste 75.400 metri pătraţi, deci peste 7,5 hectare! Atât de mare e suprafaţa formată de dimetrul elicelor sale.

Palele imense au fost amplasate pe o navă specializată în portul Penglai din provincia Shandong şi au fost transportate spre un poligon de testare unde vor fi instalate în construcţia acestei prime turbine şi va fi urmărită oboseala materialelor la solicitările de viaţă reală, după care turbina ar putea primi undă verde pentru producţia de serie.

Anterior, în luna mai palele au trecut prin teste statice de rigiditate, iar acum va urma faza de operare de test în cadrul turbinei propriu-zise.

E curios că între timp chinezii şi-au redus cifrele de producţie anuală de electricitate pe care o estimează pentru această turbină eoliană. În octombrie anul trecut ei anunţau că ea va putea produce 100 GWh anual în regiuni prielnice, iar noi indicam pentru comparaţie turbina europeană Vestas V235-15.0 MW, de 15 MW, care produce 80 GWh anual având un factor de capacitate excelent de 60,9%. La 100 GWh anual şi 26 MW putere, turbina chinezească ar fi indicat un factor de capacitate de doar 43,9%.

Doar că acum chinezii anunţă o producţie anuală e doar 68-72 GWh, ceea ce e neaşteptat de puţin. La 72.000 MWh produşi anual, asta înseamnă 197,26 MWh produşi în mediu pe zi şi 8,22 MWh produşi în mediu pe oră, deci o putere medie de 8,22 MW în operare. Raportat la puterea maximă de 26 MW, asta înseamnă doar 31,6% factor de capacitate, cât o turbină eoliană de uscat.

La 72 GWh de electricitate produsă anual a noii turbine chinezeşti de 26 MW, cifra e mai mică decât producţia turbinei europene de 15 MW, care indică 80 GWh. Deci, turbina chinezească cu 11 MW mai puternică, produce de fapt mai puţină electricitate decât cea europeană cu diametru mult mai mic şi cu 11 MW putere mai puţin.

Aici e o mare necunoscută — fie chinezii aplică o tactică de a promite acum mai puţin decât ştiu că pot face, pentru ca ulterior să supraîndeplinească aşteptările, fie există mari provocări în a menaja un diametru şi o putere atât de mare eficient, şi din cauza ranforsărilor suplimentare necesare se pierde foarte mult din randamentul final al turbinei. Cert e că noua turbină e impresionantă în mărime şi putere maximă, dar nu şi în acel bilanţ final de producţie reală pe care îl promite.