Vestas a anunţat o nouă comandă pentru 42 cele mai mari turbine eoliene din România, cu randament excepţional, pentru cel mai mare parc eolian din ţară

Danezii de la Vestas, cel mai mare şi mai experimentat producător de turbine eoliene din lume, au anunţat recepţionarea unei noi comenzi uriaşe, pentru 42 cele mai mare turbine eoliene din România, cu randament excepţional, care vor fi instalate în cel mai mare parc eolian din ţară. Vorbim despre parcul Vifor din judeţul Buzău, situat la 12 km de munţii Carpaţi, care e construit în două faze, prima fiind acum în plin proces de instalare a turbinelor, iar noua comandă vizând faza a doua.

Amplasarea parcului Vifor la o distanţă atât de mică de munţii Carpaţi îl garantează un factor capacitate simţitor mai mare decât media parcurilor eoliene din România. Iar într-un asemenea context geografic, era logic ca dezvoltatorul parcului, Rezolv Energy, să opteze pentru turbine eoliene cu cel mai mare randament posibil. Or, diferenţa de electricitate produsă graţie randamentului mai mare al turbinelor poate fi atât de mare, încât să răscumpere în timp întregul cost al aceloraşi turbine, ca şi în cazul trenurilor elveţiene din Ungaria, despre care inginerii elveţieni spuneau că au economisit 250 milioane de euro în energie în 300 milioane de kilometri parcurşi.

Cei de la Rezolv Energy au ales turbine Vestas de 6,4 MW putere pentru prima fază a proiectului, această primă fază incluzând 30 de asemenea turbine. Acum danezii au anunţat că au semnat contractul pentru a produce, livra şi instala încă 42 de turbine de acelaşi model, Vestas V162-6.4 MW, iar la pachet mai vine şi un contract de mentenanţă şi producţie minimă garantată pentru 15 ani înainte.

Cele 42 turbine eoliene contractate acum vor totaliza 268,8 MW putere şi se vor alătura celor 30 de turbine din prima fază, care vor avea 192 MW putere. Astfel, puterea cumulată a parcului eolian Vifor va fi de 460,8 MW, cifră care îl va clasifica drept cel mai mare parc eolian din România.

Modelul de turbină ales e calificat drept unul din cele mai mari din lume şi totodată unul din cele ce pot asigura cel mai mare randament. Turbina are un diametru al elicei de 162 metri şi captează vântul de pe o suprafaţă de 20.612 metri pătraţi. Viteza minimă a vântului e de 3 m/s, iar cea maximă la care turbina încă funcţionează în siguranţă e de 25 m/s.

Pentru a rezista forţei induse de vânt pe o suprafaţă captată de 2,06 hectare, fiecare turbină din parcul Vifor va fi fixată pe o platformă permanentă de 855 metri pătraţi, cu 50 metri pătraţi adiţionali pentru macara.

Generatorul de 6,4 MW de pe aceste turbine e unul special adaptat pentru a face uz de randamentul mai mare, întrucât modelele standard ale Vestas la diametrul de 162 metri au generatoare de 6,2 MW sau 7,2 MW pentru zone cu vânturi deosebit de intense. Aici s-a constatat că puterea de 6,4 MW ar fi cea mai optimă, iar Vestas şi-a adaptat generatoarele pentru turbinele româneşti la aceşti parametri de putere.

Cei de la Rezolv Energy menţionează că atunci când va fi gata întreg parcul eolian, în ambele faze, acesta va putea produce electricitate pentru 700.000 gospodării. Indicatorii din România arată un consum mediu de circa 3.360 kWh de electricitate anual per gospodărie, pe care îl putem estima până spre 3.500 kWh ca o evoluţie firească în următorii ani. Asta se traduce într-o producţie anuală cuprinsă între 2.352 GWh şi 2.450 GWh, sau între 2,35 TWh şi şi 2,45 TWh de electricitate.

E o contribuţie enormă pentru România, faţă de consumul anual cuprins între 50 şi 52 TWh, noul parc urmând să asigure între 4,5 şi 4,9% din consumul de electricitate al României! Mai mult ca atât, la o putere de 460,8 MW, parcul eolian Vifor va fi şi unul din parcurile eoliene de uscat cele mai mari Europa.

Şi acum, raportând producţia anuală de 2.352-2.450 GWh la puterea instalată de 460,8 MW, putem vedea şi factorul de capacitate estimat pentru această regiunea din apropiere de Carpaţi. Dacă împărţim cifrele din diapazonul de producţie la 365 zile şi 24 ore, aflăm că în mediu producţia estimată ar fi de 268-280 MW. Asta înseamnă un factor de capacitate enorm, cuprins între 58% şi 60,5%, o cifră pe care de obicei doar turbinele eoliene maritime o ating.

Putem admite că cele 700.000 locuinţe menţionate au fost incluse în calcul la o medie anuală mai mică de KWh, spre exemplu de 3.000 kWh, ceea ce ar însemna 2,1 TWh producţia anuală, dar şi aşa factorul de capacitate ar fi de peste 52%, ceea ce e cu mult mai mult decât media de circa 35-45% pentru parcurile eoliene de uscat. Iar explicaţie vine din amplasarea geografică, cu vântul care arareori coboară sub 3 m/s, ca turbinele să staţioneze, şi cu vânturi puternice frecvente, datorate altitudinii munţilor din apropiere.

Aşadar, România va avea un parc eolian cu o contribuţie enormă în sistemul său energetic, contribuţia care a fost maximizată graţie unor turbine eoliene ultra moderne, de mare randament. Livrare celor 42 de turbine contractate pentru faza doi e programată pentru a doua jumătate a anului 2026, iar lucrările de instalare şi conectare a lor la reţea vor fi finalizate în a doua jumătate a anului 2027.