Germania construieşte un spărgător de gheaţă, care va avea un sistem de propulsie hibridă cu baterii, ce va putea folosi metanol sintetic drept combustibil

Sunt puţine ţări în lumea noastră care au în flota lor spărgătoare de gheaţă, dar Germania e una din ele. Doar că, din 1982 şi până în prezent, Germania a avut o singură asemenea navă, cu rol ştiinţific, numită Polarstern, operată de Institutul Alfred Wegener. După peste 40 de ani de operare a acelei nave, Germania a decis că are nevoie de un nou spărgător de gheaţă, construit să înglobeze toate realizările tehnologice actuale, care ar avea rolul de a fi una din cele mai avansate nave din lume pentru explorarea regiunilor arctice. Ei bine, noul spărgător de gheaţă al Germaniei va fi numit Polarstern 2, iar acum cei responsabili de conceperea şi construcţia lui au anunţat şi detaliile inginereşti ale sistemului său de propulsie, care va fi unul hibrid.

Germania confirmase proiectul de construcţie a noii nave încă în 2022, iar în decembrie 2024 autorităţile au anunţat că Thyssenkrupp Marine Systems a devenit compania căreia i-a fost delegată construcţia acestei nave etalon pentru Germania. Nava urmează a fi construită la şantierul naval Wismar de la Marea Baltică şi ar trebui să fie complet operaţională în anul 2030, la un cost estimat de 1,185 miliarde de euro.

Atunci, în decembrie se ştiau doar parametrii de bază, iar de atunci şi până în prezent, inginerii Thyssenkrupp Marine Systems şi cei de la Institutul Alfred Wegener au definitivat detaliile exacte şi au elaborat proiectul complet al navei, alegând şi cine va furniza elementele principale din sistemul de propulsie a navei. Odată cu asta, au fost anunţată şi aceste detalii inginereşti.

Noul spărgător de gheaţă Polarstern 2 va avea 160 metri lungime şi 27,3 metri lăţime, fiind prevăzut pentru un echipaj de 110 persoane şi pentru o intensitate de operare de 310 zile în larg pe an, cu o durată de viaţă de minim 30 de ani. Nava a fost proiectată pentru a putea sparge gheaţa de 1,8 metri grosime, acoperită cu zăpadă deasupra, în timp ce înaintează cu o viteză constantă de 3 noduri, sau 5,55 km/h. Nava trebuia să aibă capacităţi extraordinare de manevre de înaltă precizie, ceea ce-i impune prezenţa unor motoare care să poată ajusta direcţia propulsiei.

Propulsia principală a navei se va realiza cu ajutorul a două motoare ce propulsează elice de tip azimut, adică nişte elice, integrate într-un corp care se poate roti în jurul axei sale. Aceste elice azimut vin de la compania finlandeză Steerprop şi vor fi cele mai mari de acest tip construite vreodată.

O singură elice va avea 9 metri în diametru şi va livra 9 MW putere, adică 12.237 CP! Corpul azimut e capabil să se rotească la 360 grade, ceea ce sporeşte şi mai mult manevrabilitatea navei, iar el e conectat le electromotoare aflate în interiorul carenei.

Nava mai dispune şi de o a treia elice fixă, conectată cu un ax direct la un al treilea electromotor. Această elice are 5 pale şi un diametru de 5,4 metri. Această elice şi arborele său aferent vine de la compania finlandeză Aker Arctic.

Toate cele 3 electromotoare şi elicele asociate vor fi alimentate cu electricitate. Patru motoare finlandeze Wartsila din familia W31 vor genera împreună 33,1 MW de putere electrică, suficient cât să acopere necesităţile întregului sistem de propulsie, dar şi consumul adiţional de electricitate de la bord.

Motoarele finlandeze pot opera atât cu diesel, cât şi cu metanol verde, adică metanol produs sintetic, prin captare de CO2, producţie de H2 din energie regenerabilă şi apoi combinarea celor doi compuşi pentru a obţine CH3OH, adică metanolul, şi apa, H2O. Apoi, la combustia de metanol, oxigenul intră în reacţie cu acesta şi produce exact aceeaşi cantitate de CO2 captată anterior, plus apa produs aferent. Respectiv, noul spărgător de gheaţă german va fi inofensiv pentru mediu dacă va folosi metanol verde pentru motoarele sale.

Pe lângă asta, sistemul de propulsie al ui Polarstern 2 va conţine şi o mini centrală de baterii, care-i va permite navei să opereze 4 ore fără a avea motoarele cu combustie pornite.

Astfel, nava hibridă va putea alege dacă vrea să -şi folosească electricitatea din baterii ca suport parţial sau ca înlocuitor pentru funcţionarea motoarelor pentru o anumită perioadă. Funcţia va fi foarte utilă pentru momentele de staţionare a navei, cât cercetările ştiinţifice vor putea fi făcute şi mai bine datorită silenţiozităţii. Şi, totodată va fi pentru prima dată în lume când un spărgător de gheaţă va putea opera doar cu propulsia electrică alimentată nu vreun reactor nuclear, ci de baterii.

Foto: Actuala navă Polarstern