În Estonia a fost inaugurată prima fabrică din Europa de magneţi permanenţi cu pământuri rare, iar industria auto şi cea a turbinelor eoliene au aşteptat-o cu nerăbdare

Acea parte a lumii pe care o numim de obicei Occident e una din cele mai inovative în tehnologii de energie regenerabilă şi maşini electrice, fiind totodată şi una din cele mai prolifice zone pentru aceste industrii. Atât maşinile electrice, însă, cât şi turbinele eoliene, au nevoie de magneţi permanenţi pentru motoarele şi generatoarele lor, iar marele paradox e că nicăieri în occident nu exista până ieri o fabrică operaţională la scară mare, care să producă magneţi permanenţi pentru maşini electrice. Nici în Europa, nici în America de Nord, deşi câteva sunt în construcţie sau sunt la etapa unor producţii de test. Ei bine, ieri, 19 septembrie, în oraşul Narva din Estonia, a fost inaugurată prima asemenea fabric de magneţi cu pământuri rare, destinaţi mai ales motoarelor pentru maşini electrice, dar şi turbinelor eoliene.

Foto: Noua fabrică din Narva, Estonia

Situaţia că până acum occidentul nu a avut nicio asemenea fabrică pare atât de paradoxală, încât e aproape neverosimilă. Tocmai de asta, vrem să aducem mai mult claritate. În SUA există ce puţin două fabrici mari care se pregătesc de o apropiată inaugurare, pentru că problema asta a fost sesizată acum câţiva ani şi deciziile corecte au început a fi luate. Iar în Europa, în aprilie 2025 a fost inaugurată o altă fabrică de materiale pentru magneţi permanenţi în Franţa, în localitatea La Rochelle, de către compania Solvay. Însă acolo e vorba de materiale, pregătite pentru producţia acestor magneţi, nu de magneţii finiţi.

Foto: Fabrica din La Rochelle, Franţa

Prin urmare, noua fabrică din Narva, Estonia, e prima care va putea produce magneţii finiţi, ce vor putea fi folosiţi atât în electromotoarele maşinilor electrice, cât şi în generatoarelor turbinelor eoliene. Noua fabrică a fost construită şi-i aparţine grupului canadian Neo Performance Materials, care are mai mult fabrici în lume, iar în localitatea estoniană vecină, Sillamae, are şi fabrică de separare a pământurilor rare, pentru a-şi pregăti materia primă.

Prim minisitrul estonian Kristen Michal, la inaugurarea noii fabrici

Fabrica e rezultatul unei investiţii de 75 milioane de euro, din care 14 milioane au fost acordaţi de Uniunea Europeană. Misiunea principală a fabricii e să ofere independenţă economică Europei şi industriei sale prin producţia locală a acestor magneţi. Materia primă brută, adică pământurile rare, vor veni din Australia, nu din China, iar astfel are loc şi o diversificare.

Nevoia acestei diversificări a devenit clară şi stringentă mai ales în această primăvară, când China a început a limita exporturile sale de pământuri rare, iar mai mulţi producători europeni şi americani s-au pomenit în riscul de a nu mai avea magneţi pentru maşinile lor electrice. În cele din urmă, China a sporit volumele de export, atenuând uşor situaţia de criză, dar temerile că asemenea situaţii s-ar putea repeta oricând sunt mai mult decât întemeiate.

La noua fabrică din Narva, Estonia, vor munci 1.000 oameni, ea fiind situată foarte aproape de hotarul cu Rusia. Aici vor fi produse 2.000 tone de magneţi anual, o cantitate care e suficientă pentru 1 milion de maşini electrice compacte, sau pentru 1.000 turbine eoliene de talie mai mică.

La maşinile electrice, motoarele PSM, cu magneţi permanenţi, sunt cele care au nevoie de aceste produse, însă există şi producători ce folosesc alte construcţii ale motoarelor lor, care nu au nevoie de magneţi permanenţi. Tesla e unul dintre cei care a început mai demult a face această tranziţie, iar BMW e notoriu prin a le evita, chiar şi pentru întreaga familie Neue Klasse, tocmai pentru că n-a vrut să fie dependent de China. Iar noi scriam încă acum doi ani că producţia magneţilor fără pământuri rare în compoziţia lor e marea provocare a oamenilor de ştiinţă, pentru a garanta tranziţia la tehnologii cu zero emisii, şi făceam o analiză cu explicaţii profunde în cum sunt folosiţi aceştia şi cum ar putea fi înlocuiţi.

De asemenea, menţiunea că 2.000 tone de magneţi ar fi suficienţi pentru 1.000 turbine eoliene, aşa cum pretind oficialii europeni şi reprezentanţii noii fabrici inaugurare, e valabilă doar dacă ne raportăm la turbine de uscat mai modeste, cu parametri mai expiraţi. Or, calculul lor ar însemna că o turbină eoliană are nevoie de doar 2 tone de magneţi.

Acum un an, noi publicam un articol profund pe baza unor informaţi dezvăluite de suedezii de la Vatenfall, care dezvăluiseră câte tone de magneţi permanenţi foloseşte o turbină eoliană modernă şi declarau că vor recicla 100% din ei. Cele mai slabe turbine de uscat, de 2 MW au nevoie e ceva mai mult de o tonă de magneţi. Astăzi turbinele de uscat ajung până la 6-7 MW, ceea ce înseamnă că şi cantitatea de magneţi necesare ajunge la 3 tone şi mai mult per turbină. Iar turbinele eoliene maritime moderne, precum cele de 15 MW, ajung să folosească până la 8 tone de magneţi permanenţi!

Deci, producţia anuală a noii fabrici nu va acoperi neapărat o mie de turbine sau un milion de maşini electrice, pentru că acestea sunt mai performante şi au nevoie de cantităţi mai mari per unitate în timpurile noastre, dar e extraordinar de important că această nouă fabrică din Estonia există şi e deja operaţională, după doar 500 de zile de construcţie şi lucrări la dotarea sa cu utilaje ultra moderne.

Foto: Imagine de la startul construcţiei fabricii din Estonia

Şefii noii fabrici din Estonia au anunţat că au semnat deja un număr mare de contracte de furnizare a acestor magneţi către producători auto şi furnizori, printre ei numărându-se şi Bosch şi Schaeffler. Livrările vor ajunge la cantităţile mari planificate la începutul anului 2026. Partea şi mai curioasă e că începând cu anul 2027 fabrica Estonia ar putea demara şi extinderea sa, pentru a se ajunge la triplarea capacităţii de producţie, fapt care e prevăzut de acum.