În mod paradoxal, navele hibride cu baterii imense din Norvegia refuză maşinile electrice şi hibride la bordul lor pe cea mai lungă rută de feribot din această ţară

Nicio o altă ţară din lume nu are o rată de adopţie mai mare a maşinilor electrice decât Norvegia. Cota acestora în vânzările de maşini noi se menţine de mai mult timp la 97%, iar numărul total de maşini electrice care circulă în ţară a trecut de curând de 900.000 exemplare, depăşindu-le pe cele cu benzină încă acum mai bine de un an şi apropiindu-se de momentul va avea loc şi depăşirea celor diesel. Staţiile de încărcare au devenit o normalitate absolută peste tot în Norvegia, fiind atât de multe şi atât de frecvent amplasate, încât nu mai e nevoie de planificări profunde a locului de încărcare, iar multe localităţi chiar şi îndepărtate aveau deja anul trecut rată de 100% pentru maşinile electrice dintre vehiculele nou cumpărate. Şi cu toată această răspândire aproape universală a maşinilor electrice în Norvegia, în aceeaşi ţară există o întreagă flotă de nave şi feriboturi ale companiei Havila Kystruten, care refuză să transporte maşini electrice şi plug-in hibride la bordul lor, ele operând pe cea mai lungă rută de feribot din această ţară. Iar marele paradox e că tocmai aceste nave au la bordul lor baterii imense, întrucât au propulsie hibridă cu capacitatea de a naviga pur electric.

Pentru prima dată noi anunţam despre aplicarea acestei interdicţii de către Havila Kystruten la începutul anului 2023, acum mai bine de 2 ani. Atunci compania îşi motiva decizia printr-o analiză externă a riscurilor, petrecută după incendiul şi scufundarea în Oceanul Atlantic al navei Felicity Ace, cu aproape 4 mii de maşini electrice. Acea navă luase foc din cauza unui Porsche Taycan şi incendiul nu a mai putut fi stins, mistuind nava şi ducând la naufragiul ei.

Foto: Nava Felicity Ace

Doar că între timp şi numărul maşinilor electrice a mai crescut în Norvegia, iar jurnaliştii norvegieni de la TV2 şi-au amintit de curând, la raportarea unor noi statistici de vânzări enorme pentru maşinile electrice, de această interdicţie anunţată cândva de Havila Kystruten. Şi i-au contactat din nou pe cei de la Havila Kystruten, întrebându-i dacă interdicţia mai e valabilă la doi ani şi jumătate după ce a fost anunţată.

Răspunsul a fost neaşteptat de tranşant — da, interdicţia mai e valabilă şi compania interzice în continuare toate maşinile electrice, plug-in hibride şi chiar hibride obişnuite de la bordul său, la fel ca şi cele pe hidrogen, considerând în continuare că acestea aduc riscuri prea mari la bordul feriboturilor. Mai mult ca atât, nicio revizuire a acestei interdicţii nu e planificată până când vor exista soluţii şi tehnologii care să permită stingerea imediată a incendiilor fără riscuri faţă de vieţile pasagerilor de la bord, alte bunuri şi naufragierea navei propriu-zise.

Presa norvegiană indică şi faptul că din punct de vedere statistic maşinile electrice iau foc mai rar deja decât cele cu combustie şi tocmai de asta a insistat să-i întrebe şi pe reprezentanţii companiei de ce mai menţin aceste interdicţii. „Da, se întâmplă rar ca maşinile electrice să ia foc, dar dacă se întâmplă măcar o dată, va trebui să abandonăm nava cu totul, să evacuăm absolut toţi pasagerii şi să considerăm nava o pierdere totală. Pur şi simplu nu vrem să ne asumăm aceste riscuri”, spune reprezentantul companiei, Lasse Vangstein.

Compania deţine 4 nave identice tehnic, iar paradoxul e că acestea au sisteme hibride de propulsie, cu baterii litiu-ion imense, de 6,1 MWh fiecare. Deci, o singură navă are la bord baterii proprii de o capacitate egală cu 80-100 de maşini electrice şi în acelaşi timp interzice până şi o singură maşină electrică sau hibridă.

Foto: Baterii la bordul navei

Fireşte, jurnaliştii norvegieni i-au întrebat cum se explică asta, iar Lasse Vangstein le-a spus că marea diferenţă e că bateriile navei sunt încadrate în structuri ignifuge izolatoare, care pot fi complet încapsulate în cazul unui incendiu, şi astfel răspândirea incendiului poate fi prevenită. De asemenea, nava monitorizează fiecare celulă de bateriei şi orice deviere poate determina o deconectare de siguranţă din timp, înainte ca orice risc să survină. Atunci când la bord s-ar afla zeci de maşini electrice cu istorii diferite şi stare tehnică diferită, o asemenea monitorizare ar fi imposibilă, mai spun reprezentanţii companiei.

Sistemul de propulsie al fiecărei din cele 4 nave are câte 4 generatoare cu combustie, care funcţionează cu gaz lichefiat LNG. Două generatoare au putere a câte 2.330 kW, iar altele două a câte 1.550 kW. Electricitatea produsă de ele alimentează motoarele electrice care pun în mişcare elicele de propulsie, produse de Kongsberg, şi asigură şi electricitatea de la bord. În sistemul de propulsie, însă, mai sunt include şi câte 85 tone de baterii litiu-ion pentru fiecare navă, care stochează cei 6,1 MWh de electricitate, ele fiind asamblate de Corvus Energy.

Cu această energie, o asemenea navă poate înainta pur electric timp de 4 ore şi de obicei o face în apropiere de porturi şi localităţi, pentru a rămâne silenţioasă pe acolo. Bateriile navei pot fi încărcate şi de la prize ultra fast charge din porturi, dar şi de la generatoarele de la bord. Nava ai are şi sisteme avansate de recuperare a căldurii de la motoare şi a căldurii generate de aparatele de climatizare pe timp de vară, folosind acea căldură pentru apa caldă de la bord şi chiar pentru încălzire iarna.

Ceea ce face foarte specială această situaţie cu cele 4 feriboturi e că ele operează pe cea mai lungă rută de feribot din Norvegia, aflată undeva la hotarul dintre un feribot funcţional şi o croazieră. Ruta are 2.300 km într-o singură direcţie şi ia 6 zile pentru navigare de la un punct la altul sau 11-12 zile pentru navigare tur retur. Ea trece de-a lungul coastei vestice şi nordice norvegiene, intrând în multiple fiorduri şi oprind în 34 de porturi, fiind adeseori numită cea mai frumoasă rută maritimă din lume.

Pasagerii internaţionali cumpără aici bilete cu rol de croazieră, însă norvegienii folosesc aceeaşi rută pentru a face legătura între localităţile de coastă îndepărtate, călătorind adeseori câteva opriri. Unii dintre ei o fac doar ca pasageri, fără maşini, dar şi maşinile sunt permise la bord.

Însă reprezentanţii companiei spun că proporţia de maşini faţă de pasageri e mult mai mică decât la feriboturile clasice, iar de când maşinile electrice sunt interzise la bord se întâmplă uneori ca la bord să se afle doar vreo 5 maşini, şi toţi ceilalţi pasagerii să călătorească fără ele. Prin urmare, compania norvegiană e convinsă că decizia sa e corectă şi nu vrea să o modifice, chiar dacă o altă companie concurentă, ce operează pe aceeaşi rută, acceptă fără nicio restricţie maşini de toate tipurile.

E la fel de adevărat că de la începutul anului 2023, de când această flotă de nave norvegiene a aplicat interdicţie, au mai avut loc două incendii mari pe nave — cel de pe Fremantle Highway din apele de lângă Olanda, când s-a reuşit tractarea navei la ţărm la mijlocul anului 2023, şi cel produs acum câteva luni în Oceanul Pacific, la 500 km de coasta regiunii Alaska, cu maşini electrice şi plug-in hibride chinezeşti la bord, care au ars câteva săptămâni, după care s-au scufundat. După acel caz, şi un operator american de feriboturi cu rute în regiunea Alaska a aplicat o interdicţie totală faţă de maşinile electrice la bordul navelor sale.