Inginerii Rimac anunţă dezvoltarea unei baterii cu stare solidă, care va putea fi încărcată în mai puţin de 7 minute

Rimac e unul din cei mai tineri producători auto din lume, dar şi-a câştigat deja o reputaţie impecabilă prin ingineria hypercar-ului electric Rimac Nevera, iar apoi şi Nevera R. Cei de la Rimac şi-au proiectat aproape toate componentele pe interior, acumulând o experienţă uriaşă, iar asta a dus şi la extinderea lor în companii afiliate precum Rimac Technology şi Rimac Energy, care acţionează ca centre de dezvoltate şi producţie de componente şi baterii, inclusiv pentru alţi producători. BMW are un parteneriat mare cu Rimac, semnat anul trecut, prin care croaţii vor produce baterii la fabrica lor de lângă Zagreb şi le vor livra germanilor. Iar pe lângă asta, Rimac furnizează şi motoare, invertoare şi alte componente mai multor producători. Ei bine, acum, la salonul auto de la Munchen, Rimac a făcut un anunţ neaşteptat, prefaţând dezvoltarea unei baterii cu stare solidă, care va putea fi încărcată în mai puţin de 7 minute.

Tehnologia bateriilor cu stare solidă e aproape un miraj în industria auto şi cea a bateriilor în ultimii ani, în care foarte multe companii şi echipe anunţă că sunt foarte aproape de a o atinge, dar toate formele acestor baterii care s-au apropiat de etapa de producţie sau au fost deja anunţate în producţii limitate nu au parametrii care să înglobeze toate avantajele anunţate ale acestor simultan, ci doar selectiv. Marele deziderat de a avea baterii cu stare solidă, care să ofere putere uriaşă de încărcare, lipsă aproape totală de degradare şi parametri de neclintit la variaţiile de temperatură, împreună cu o densitate energetică şi volumetrică admirabilă, încă rămâne nerealizat. Există baterii care au fost testate şi au confirmat lipsa degradării, dar puterea lor nu mai e la fel de impresionantă. Altele nu mai sunt la fel de impresionante în densitate, în viteza de încărcare sau în alţi parametri, şi nicio baterie nu pare să fi reuşit înglobarea simultană a tuturor avantajelor, ce ar veni din implementarea electrolitului solid, care defineşte aceste baterii.

Tocmai de asta, faptul că Rimac şi-a anunţat intrarea în zona bateriilor cu stare solidă reprezintă un pas major, realizat de una dintre companiile cu cea mai profundă expertiză şi cu o istorie frumoasă de a reuşi parametri ai bateriilor cu mult peste media industriei.

Doar că de această dată Rimac nu s-a aventura doar cu propria echipă în acest domeniu nou, ci a preferat să colaboreze cu compania taiwaneză ProLogium şi cei de la Mitsubishi Chemical Group.

Cei de la ProLogium sunt cei mai avansaţi din cele trei entităţi în tehnologia bateriilor cu stare solidă, muncind la ea din 2006 încoace, iar acum o lună ei anunţând elaborarea şi testarea cu succes a unei baterii cu electrolit „super fluidizat anorganic, cu stare solidă”.

Tehnologia pare a fi mai avansată decât altele similare, prin faptul că nu necesită celule presurizate, ceea ce simplifică producţia de scară largă şi permite formarea celulelor cilindrice, nu doar prismatice. Inginerii ProLogium au anunţat acum o lună că noua baterie permite o conductivitate a ionilor de 5-6 ori mai mare decât cele mai performante baterii litiu-ion, iar încărcarea de la 5% la 60% ar dura 4 minute, în timp ce încărcarea de la 5 la 80% ar duce 6 minute.

Mai mult ca atât, aceeaşi ingineri ProLogium au arătat prin rezultatele experimentelor cu noua lor tehnologie că la -20 grade Celsius puterea de descărcare a bateriei rămâne la 90-95% din maximul său, iar încărcarea scade, dar oricum rămâne de 3 ori mai mare în putere finală decât la bateriile litiu-ion.

Cu asemenea cifre, maşinile ar putea fi exploatate fără grijă în climă rece, având parametri de putere şi condus aproape neafectaţi faţă de maximul lor posibil, iar întrucât la montarea lor pe automobile întotdeauna mai sunt şi rezerve de putere implantată, proprietarii n-ar simţi niciun efect pe maşina lor şi ar putea în continuare încărca foarte rapid şi la -20 grade. Şi aici vorbim de temperatura efectivă a bateriei, nu de temperatura de afară, ceea ce înseamnă că un sistem minim de management termic ar face posibil ca bateria să funcţioneze ireproşabil şi la -40 grade Celsius în temperatura de afară.

Acum toată această tehnologie ar urma să se regăsească într-o nouă baterie Rimac, cu celule configurate de inginerii croaţi şi cu carcase de baterii calibrate de aceştia. Rimac a dezvăluit mai mulţi parametri ai noii baterii cu tehnologie ProLogium.

Densitatea de putere ar urma să fie de 2,21 kW/kg şi 2,98 kW/litru de volum. E o creştere enormă faţă de bateriile actuale Rimac, care au 1,75 kW/kg şi 2,58 kW/litru. Densitatea energetică în capacitatea de stocare nu e la fel de impresionantă, dar e oricum foarte avansată, fiind de 260 Wh/kg şi 350 Wh/litru. Asta ar însemna că o baterie de 100 kWh ar cântări 384 kg şi ar ocupa 285 litri volum, în timp ce acum o baterie litiu-ion de aceeaşi capacitate Rimac cântăreşte 470 kg şi ocupă 320 litri în volum. În cazul Rimac, progresul adus de noua baterie cu stare solidă pare moderat la aceste capitole, pentru că nivelul actual e unul foarte avansat, dar în cazul multor alţi producători asta ar însemna chiar şi înjumătăţirea greutăţii şi volumului bateriei.

Noua baterie poate funcţiona la o tensiune cuprinsă între 540 şi 907 V, deci e compatibilă cu arhitecturi ultra moderne ale maşinilor electrice. Ceea ce e la fel de curios e că noile baterii vor fi configurare astfel, încât să poată fi deschisă uşor carcasa lor şi să se poată înlocui o singură celulă problematică în viitor, ceea ce le-ar face simplu de reparat, fără a înlocui întreaga baterie imensă.

Aşadar, în curând ar urma să vedem eforturile de pregătirea de producţia de serie a noii baterii Rimac. Cei de la ProLogium construiesc şi o nouă fabrică în Franţa şi deocamdată e neclar dacă celulele primare vor fi produse acolo au la fabrica Rimac de lângă Zagreb, Croaţia. Dar e cert că şi cei de la Mitsubishi Chemical Group au o contribuţie în asigura producţia la scară largă a materialelor corecte. Şi cu asemenea eforturi comune, Rimac promite că în anul 2027 noua baterie va fi produsă deja în serie mare, la scară industrială. Să fie oare ăsta momentul când bateriile cu stare solidă se transformă în realitate şi normalitate? Cel puţin în acest caz nu mai avem un efort izolat al unei echipe mici de ingineri, ci echipe mari, cu experienţe şi teste în spate, care par să-şi fi trasat planuri foarte clare în faţă, pentru o tehnologie promiţătoare, care ar putea aduce un salt multaşteptat pentru maşinile electrice.