Inginerii şi universităţile de top din Elveţia au lansat Apertus, un nou model de inteligenţă artificială finanţat din bani publici, disponibil publicului şi oamenilor de ştiinţă

Inteligenţa artificială a făcut un salt enorm în ultimii trei ani, de la lansarea lui ChatGPT încoace. Au apărut zeci de modele foarte avansată în capacităţile lor, iar abilităţile modelelor de top au progresat cu viteză galopantă. Soluţiile de top din lume sunt finanţate de companii renumite, dar deţinute de investitori privaţi în cea mai mare parte, iar în lume există multe îngrijorări despre ce cum sunt procesare datele de aceste modele AI. De cealaltă parte, modelul chinezesc DeepSeek e întâmpinat cu îngrijorări exact opuse, că datele ar putea ajunge în mâinile autorităţilor din China. Şi multe ţări au ales să susţină între timp iniţiative proprii de inteligenţă artificială cel puţin de pentru a-şi antrena specialişti şi a fi parte din această transformare tehnologică majoră. Elveţia, însă, printr-un efort comun al inginerilor şi universităţilor sale e top, a lansat propriul său model de inteligenţă artificială, numit Apertus, care mizează pe câteva criterii distinctive clare, care l-ar putea face atractiv mai ales pentru cei ce-şi fac griji de datele lor sau pentru oamenii de ştiinţă care elaborează proiecte avansate de studii.

Noul model AI Apertus a fost caracterizat din start de primii utilizatori care l-au testat înainte de lansare şi de presa elveţiană drept unul uşor mai înapoiat faţă de modelele actuale dominante, precum ChatGPT sau alte produse de top, fiind comparat că ar funcţiona la fel cum funcţiona acestea acum un an, pe la mijlocul anului 2024. De ce ar lansa, atunci, Elveţia un nou model de inteligenţă artificială are e calificat din start ca un produs care rămâne uşor în urmă cu abilităţile sale analitice şi cognitive?

Răspunsul la această întrebare e deosebit de curios şi determină însăşi sensul existenţei sale. Creatorii noul model recunosc că în lume există modele comerciale mai avansate, în special în SUA, acolo unde crearea acestor modele e finanţată cu multe miliarde de dolari. Dar ei spun că modelul lor sacrifică un pic din aceste capacităţi, oferind în schimb beneficiul transparenţei modului de operare, transparenţei de finanţare şi siguranţa datelor. Iar pentru foarte mulţi oameni aceşti factori pot fi mai importanţi decât capacităţile cognitive, sunt convinşi autorii.

La efortul creării lui Apertus au participat inginerii de la universităţile ETH Zurich, EPFL şi de la Centrul Naţional Elveţian de Super Computare (CSCS). Ultima entitate e şi cea care gestionează super computerul Alps — un centru de date uriaş situat în adâncurile Alpilor, pe care Elveţia l-a creat încă în 1991 şi a continuat să-l modernizeze întotdeauna, până în prezent. Acest supercomputer oferă o putere de procesare enormă şi a stat întotdeauna la dispoziţia oamenilor de ştiinţă din Elveţia, dar şi din alte ţări ale lumii, care aveau nevoie să acceseze puteri uriaşe de procesare a datelor — spre exemplu analiza profundă a milioane de date din experimente sau procesarea tuturor variaţiilor posibile într-un anumit studiu. Calculatoarele de birou ar avea nevoie de sute de ani să proceseze asemenea volume de date, iar echipele de oameni de ştiinţă puteau solicita accesul la puterea acestui super computer, beneficiind de el.

Ei bine, în acelaşi manieră de colaborare pentru binele ştiinţei, acum Apertus foloseşte acelaşi supercomputer Alps pentru a rula şi a deveni accesibil pentru publicul general într-o formă mai uşoară, şi pentru oamenii de ştiinţă într-o formă cu capacităţi profunde de analiză. Super computerul Alps are 100 + 10 PB de memorie pe hard disk, şi încă 5 + 1 PB memorie pe discuri cu stare solidă SSD. Pe lângă asta, în centrele de arhivă se păstrează date şi pe peliculă magnetică, de aproximativ 130 PB! Tocmai aceste date imense, multe din ele direct conectate cu experimente ştiinţifice, date ştiinţifice verificate şi date istorice de arhivă, fac ca noul model de inteligenţă artificială elveţian să fie „învăţat” pe baza unei surse imense de date excepţional de precise şi relevante. Aici vine, deci, încă un avantaj enorm al acestui model de inteligenţă artificială, deci — bazarea sa pe date factologice ştiinţifice, el fiind setat să rămână neutru în consideraţii proprii şi să-şi argumenteze răspunsurile pe baza faptelor.

Un alt fapt e bazarea sa pe principiul open source — în care toţi algoritmii săi sunt disponibili pentru vizualizare şi verificare publică, inclusiv cei care au construit însăşi baza sistemului, dar şi cei care dau pondere în felul în care sistemul îşi formează răspunsurile. Asta înseamnă că acei care îl folosesc se pot convinge că acesta nu are preferinţe bizare în a da răspunsuri într-o anumită manieră. La fel ca şi Elveţia cu neutralitatea ei renumită, şi noul model Apertus a fost gândit pentru neutralitate liberă de orice agende politice şi comerciale.

Apertus e disponibil gratuit în două dimensiuni — cu 8 miliarde de parametri sau 70 miliarde. Modelul mai mic e conceput pentru folosirea de către publicul general, fiind suficient de puternic pentru a oferi cea mai mare parte a răspunsurile pe care şi le-ar dori cineva.

Modelul mai mare, însă, e cel destinat în special oamenilor de ştiinţă, sau inginerilor din anumite companii care lucrează în cercetare şi dezvoltare. Acest model are nevoie de resurse de calcul mult mai mari, iar aici super computerul Alps e cel care va susţine aceste necesităţi.

E curios că Apertus poate fi descărcat şi funcţiona şi pe servere locale izolate, dacă se doreşte, iar asta poate fi relevant mai ales atunci când se lucrează cu informaţii strict secrete transmiterea cărora pe alte servere e reglementată şi interzisă. Ceilalţi care vor folosi versiunea online pe baza super computer-ului Alps au oricum confidenţialitatea garantată a interacţiunilor lor, dar varianta de descărcare poate fi utilă în proiecte foarte specifice.

Ca şi în cazul altor modele, acesta va continua să înveţe pe baza datelor procesate, iar elveţienii garantează că aste date rămân în Elveţia, pe serverele Alps, şi nu vor fi niciodată vândute către terţe părţi sau procesate într-un mod lipsită de etică. Aici vine şi importanţa faptului că modelul e finanţat in bani publici şi elimină astfel interesul comercial. De asemenea, modelul e învăţat ca în procesul de extracţie şi compilare a datelor să respecte legislaţia elveţiană şi europeană a datelor, precum şi drepturile de autor, făcând întotdeauna referinţele necesare la autori.

Astfel, noul model îşi doreşte să devină un instrument la fel de puternic ca şi alte modele AI sau foarte aproape de ele, cu beneficiul de a fi antrenat pe date ştiinţifice, de a fi finanţat pe bani publici, de a fi transparent de neutru şi echidistant şi a-şi oferi beneficiile de procesare echipelor de oameni de ştiinţă, pentru a-i ajuta pe aceştia în descoperirile şi cercetările lor.

În ultimii ani, alte modele de inteligenţă artificială s-au dovedit a fi deja extraordinar de utile pentru echipe de cercetători, în special modelul Gemini al celor de la Google, care are de asemenea versiuni profunde destinate oamenilor de ştiinţă. Din 2023 până în prezent au existat nenumărate progrese făcute cu ajutorul acestuia, mai ales acolo unde avansarea în cercetare ar presupune verificarea a milioane de combinaţii posibile, iar datorită puterii de procesare şi logicii Gemini, aceste variante sunt verificate şi validate cu o viteză mult mai mare, rămânând pentru analiza umană finală doar combinaţiile şi opţiunile deja validate de inteligenţa artificială. Aşa s-au identificat materiale noi, aliaje noi, compoziţi de medicamente şi multe alte cercetări cu adevărat valoroase.

Marea întrebare care a însoţit lansarea noului model elveţian a fost dacă acesta va putea atrage suficient de mulţi oameni din publicul general şi echipe de ingineri şi oameni de ştiinţă, pentru a-şi justifica existenţa. Pentru că dacă modelele precum Gemini sau ChatGPT vor rămâne mai avansate în capacităţile lor, s-ar putea ca mulţi să le dea preferinţă în a le folosi în continuare, chiar şi cu avantajele de transparenţă şi folosire strică a datelor pe care le oferă Apertus. Dar, în acelaşi timp Elveţia are obişnuinţa de a ţine morţiş să aibă alternative proprii, independente, în multe sfere ale vieţii, uneori menţinându-le indiferent de costuri, doar pentru că e convinsă că independenţa în acel domeniu e necesară. Iar uneori doar pentru a-şi menţine şi dezvolta capacităţile oamenilor săi, puternici în acel domeniu. Şi aşa ar putea fi şi aici, mai ales că noul model de inteligenţă artificială elveţian mai oferă acces şi la acel super computer ultra capabil Alps. E un caz foarte curios, al unei abordări diferite în inteligenţa artificială.