(VIDEO) Şeful Bugatti Rimac spune că problema lui Nevera e că e o maşină electrică, iar numai cu ea, fără Bugatti, compania sa probabil n-ar mai fi existat

Mate Rimac, omul care fondată compania croată Rimac şi a reuşit să o crească într-o companie înfloritoare cu investiţii de la Porsche, ajungând să i se încredinţeze şi marca Bugatti, e unul din cei mai admirabili şefi din industria auto şi e perceput adeseori ca un geniu în inginerie şi perseverenţă, care a reuşit imposibilul. Dar până şi el, omul care a conceput alături de echipa sa de ingineri cea mai puternică maşină electrică din lume, Rimac Nevera de 1.914 CP, apoi versiunea mai puternică Nevera R, de 2.107 CP, a recunoscut acum că problema lui Nevera e în faptul că ea e o maşină electrică, iar numai cu ea, fără Bugatti, compania sa probabil n-ar mai fi existat.

Acum mai bine de un an, Mate Rimac spunea că a ajuns la concluzia că oamenii bogaţi vor maşini puternice cu motoare cu combustie, analogice, nu electrice, dezvăluind că cele 150 exemplare de Nevera nu fuseseră încă vândute. El compara atunci maşinile cu ceasurile şi spunea că un ceas smart poate arăta ora mai exact şi poate fi mult mai avansat în funcţii, dar nimeni nu va cumpăra vreodată unul cu zeci de mii sau sute de mii de euro, aşa cum o face cu un ceas analogic.

A reiterat aceeaşi idee şi acum, într-o discuţie sinceră cu cei de la Top Gear, alături de alţi doi şefi admiraţi din lumea auto — Christian von Koenigsegg de la Koenigsegg şi Rob Dickinson, de la Singer — după ce şi-au testat reciproc maşinile pe circuit şi şi-au oferit aprecieri.

Mate Rimac a spus că din perspectiva pieţei, cea mai mare problemă a lui Rimac Nevera e faptul că e o maşină electrică şi asta-i taie atractivitatea în acest segment de vârf absolut de preţ şi inginerie.

Tot el a mai spus că dacă n-ar fi încorporat şi Bugatti în compania sa, nu e deloc sigur că Rimac ar mai fi existat până în prezent, la investiţiile enorme în inginerie şi construcţia fabricii şi la numărul mic de hypercar-uri vândute.

Mate mai spune că urăşte să le spună asta tinerilor din zilele noastre, dar e aproape imposibil să fondezi azi o companie auto şi să te impui ca marcă, dacă vii doar cu entuziasm şi pricepere inginerească. El spune că istoria lui de a fi ajuns aici e mai degrabă rezultatul multor circumstanţe care s-au aliniat ca o excepţie, nu ca o regulă, şi e de mirare că a reuşit să ajungă până aici.

La fel de adevărat, însă, că acţionarii de la grupul VW voiau să transforme Bugatti într-o marcă de maşini electrice, iar urmaşul lui Chiron să devină un hypercar ce ar fi împrumutat substratul tehnic de la Nevera. Mate Rimac a fost cel care s-a opus şi i-a convins să dezvolte un motor nou V16 cu ajutorul Cosworth şi să creeze un model plug-in hibrid. Acum se dovedeşte că păstrarea combustiei a fost elementul care a salvat Bugatti şi totodată Rimac.

Toţi cei 3 şefi de companii au spune că ai şanse mai mari să eşuezi, dacă te porneşti să fondezi o companie auto gândindu-te că vei face bani din asta. Nu vei face decât relativi puţini, după perioade lungi de chinuri şi luptă pentru supravieţuire. Iar Rob, şeful Singer, spune că el şi-a început compania fără un plan şi o viziune de afaceri, mânat doar de dorinţa de a face produsul, fiind convins că ceva bun va ieşi pe parcurs din asta. Şi adevărul e că profitul vine doar dacă produsul e genial, iar produsul genial îl fac oamenii care nu pun preţ pe profit.

Mate a recunoscut că pe parcursul istoriei companiei sale ea a fost mai mult timp la un pas de faliment, decât în perioade prolifice. În total, Rimac Bugatti a primit de la investitorii săi 1 miliard de euro pe parcursul existenţei — deci atât i-a luat companiei să ajungă unde e azi.

Cu o asemenea investiţie, e absolut clar de ce Rimac ar fi falimentat dacă ar fi produs doar maşini electrice. Or, dacă până anul trecut fuseseră livrate doar vreo 50 de exemplare de Nevera, şi poate până acum a fi vreo 80 de maşini, acestea au un preţ de circa 2 milioane de euro, asta înseamnă încasări de doar vreo 160 milioane de euro. Dacă de aici s-ar scoate un profit operaţional, cifra ar fi departe de recuperarea a 1 miliard de euro în investiţii.

Din fericire, Rimac şi-a diversificat activitatea şi ca furnizor de tehnologie şi componente pentru alţi producători. Şi din fericire Bugatti Tourbillon, noul model cu motor V16, are un număr mare de comenzi pentru mult timp înainte, fiecare maşină fiind vândută la un preţ de circa 4 milioane de euro. Aşa că viziunea de a păstra motorul cu combustie a salvat şi Bugatti, şi modelele electrice Rimac.

Iar Mate Rimac e cunoscut pentru pasiunea sa faţă de maşinile cu motoarele cu combustie, or, el şi-a început experimentele electrice cu un BMW Seria 3 E30 care şi-a stricat motorul, iar acum, deşi e şef al unei companii ce vinde hypercar-uri de milioane, conduce în viaţa de zi cu zi un BMW M5 E39 şi, mai nou, un VW Golf R32.

Vezi toată discuţia cu ceilalţi doi şefi din lumea auto şi cu prezentatorul Top Gear în video-ul de mai jos.