Am exploatat 3 ani o pompă de căldură pentru sistemul de încălzire al casei în condiţiile climei din România şi Moldova şi pot împărtăşi experienţa

Pompele de căldură sunt una din cele mai interesante soluţii pentru sistemul de încălzire al unei case sau apartament, dar sunt însoţite totodată de multiple mituri formate în jurul lor — că n-ar fi foarte eficiente, de fapt, că n-ar fi foarte fiabile, că n-ar fi capabile să încălzească la fel de bine precum o face un cazan de gaz sau alte alternative. Eu am exploatat 3 ani o pompă de căldură pentru sistemul de încălzire al casei şi cred că am ajuns în momentul în care pot împărtăşi experienţa proprie, cu cifre clare şi cu impresii.

Foto: Aşa arată unitatea exterioară a pompei de căldură, la 3 ani de exploatare

Pentru prima dată am vorbit despre experienţa mea în anul 2023, la 1 an după ce instalasem pompa. Atunci am produs un video în care am explicat configuraţia sistemului şi parametrii ei de bază. Am instalat această pompă de căldură în anul 2022, şi am trecut cu ea trei ani compleţi. Aşadar, hai să vedem iniţial care sunt datele principale ale pompei şi spaţiului pe care-l are de încălzit.

Voi preciza din start că pompa de căldură a fost instalată post factum într-un sistem de încălzire preconizat să funcţioneze cu un cazan de gaz, după reconstrucţia casei, deci nu are cea mai eficientă configuraţie a sistemului, ceea ce înseamnă că dacă aveţi şansa să reproiectaţi sistemul de la zero, puteţi obţine o eficienţă mult mai mare. Dar cifrele din experienţa mea vor fi utile ca o referinţă mai realistă pentru cei ce nu pot modifica întreg sistemul şi mai au ineficienţe în el care le-ar putea mări consumul. Sistemul meu de încălzire are până în prezent un cazan de gaz Viessmann Vitodens integrat în el, care poate fi cooptat ca alternativă la pompa de căldură, doar închizând şi deschizând câteva robinete. Însă acest cazanul de caz a rămas de facto doar ca o acoperire de rezervă, nu o soluţie pe care s-o folosesc în mod curent.

Sistemul încălzeşte o suprafaţă de aproximativ 270 metri pătraţi, separată în 2 nivele plus un demisol cu jumătate din suprafaţă celorlalte etaje. Casa e izolată termic, zona de living şi grupurile sanitare au încălzire în podea, în timp ce odăile normale au încălzire prin calorifere din aluminiu şi parchet de lemn pe jos. Pentru a echilibra temperatura necesară a pardoselilor cu cele din calorifer, sistemul a fost conceput cu extra secţiuni de calorifere în fiecare cameră, pentru o disipare mai eficientă de căldură, deşi ar fi fost mult mai corect să existe două circuite separate, unul pentru pardoseală şi altul pentru calorifere, cu temperaturi diferite, întrucât şi pompa de căldură permite două circuite separate pentru sistemul de încălzire. În fine, deşi soluţia pare total atipică, ea a ajuns să funcţioneze impecabil în viaţa reală, temperatura moderată din sistem reuşind să încălzească foarte bine şi odăile cu calorifere, şi cele cu încălzire în pardosea prin acelaşi circuit. De obicei, temperatura apei din sistem e menţinută iarna la circa 35-37 grade Celsius, şi 31-35 grade în perioadele mai calde de toamnă şiprimăvare. În perioadele mai geroase ajunge la 37-39 grade şi doar în zilele foarte geroase poate fi ridicată la 40-41 grade. Teoretic, pompa poate încălzi apa şi la 55-60 grade, dar nu e necesar.

Pompa de căldură e una de 16 kW, trifazată. Casa avea o conexiune trifazată şi n-a fost nevoie să solicit separat operatorului o astfel de conexiune, dar, la o putere atât de mare, ar fi preferabil ca ea să fie conectată la 3 faze, pentru a distribui sarcina pe trei linii. Dar trebuie să înţelegem că 16 kW reprezintă puterea de încălzire, nu puterea electrică trasă din reţea. În dependenţă de coeficientul de putere dintr-un anumit moment şi solicitările reale de temperatură, consumul efectiv de putere electrică poate varia de 2-3 kW până la un maxim de 4-5,5 kW. E o cifră ce poate pune presiune pe o singură fază, dar divizarea ei la trei faze reduce simţitor sarcina. Fireşte, e nevoie de un sistem electric bun, cu fire şi conectoare bune şi de diametru corect, pentru a evita încălzirea lor.

Faptul că am un sistem de încălzire care include şi un cazan de gaz modern şi eficient îmi permite să dau şi o comparaţie directă. Am avut o perioadă de câteva zile iarna când reţeaua electrică din sectorul unde trăiesc a avut salturi de electricitate pe două din trei linii, ceea ce impunea deconectarea lor automată frecventă. Atunci am decis să opresc pompa de căldură pentru a o proteja şi am inclus cazanul de gaz. Consumul minim a fost de 0,9 metri cubi de gaz per oră. La nivelul a 84 de ore am avut un consum mediu de circa 1,1 metri cubi pe oră, întrucât au existat şi două nopţi mai reci. Respectiv, asta înseamnă 26,4 m3/zi. La 30-31 zile, asta înseamnă 805 m3/lună de gaz. În Moldova, acolo unde se află casa, preţul unui m3 de gaz natural a variat între peste 29 lei/m3 (aproximativ 1,5 euro) în 2022 şi 14,6-16,75 lei în 2024-2025. Asta ar însemna un buget cuprins între 11.750-13.500 MDL/lună în cazul preţurilor din ultimii doi ani, echivalentul a 600-700 euro/lună, sau un preţ de până la 23.500 lei/lună la nivelul critic din anul 2022, echivalentul a circa 1.200 euro/lună pe atunci.

Aici trebuie să remarc că atât cazanul de gaz, cât şi pompa de căldură, asigură atât sistemul de încălzire, cât şi cel de apă caldă pentru întreaga casă. Pompa de căldură are un boiler de 220 litri integrat, iar apa e încălzită în acel boiler pe baza aceleaşi tehnologii.

Foto: Aşa arată unitatea interioară deschisă, a pompei de căldură, cu boiler de 220 litri integrat în ea

Cât a consumat pompa de căldură în cei 3 ani de exploatare? Ei bine, e foarte elocvent graficul de la operatorul de electricitate, care-mi arată consumul lunar pe ultimele 13 luni. În acest grafic luna decembrie a fost estimată de ei fără a ţine cont de cifrele reale la contor, dar acel vârf s-a echilibrat apoi în următoarea lună. Cifrele conţin consumul total de electricitate al casei — toate aparatele electrice, plita cu inducţie, iluminarea, frigider, etc, plus pompa de căldură. Consumul de electricitate în afara sezonului de căldură e în jur de 800 kWh/lunar, aici conţinându-se şi energia folosită de pompa de căldură pentru asigurarea apei calde menajere. Dar consumul doar pentru apă caldă în afara sezonului de încălzire e foarte mic. Consumul standard pe timp de iarnă ar fi de circa 900 kWh, din cauza zilelor mai lungi şi a altor factori sezonieri. Respectiv, diferenţa dintre cifra totală şi acest consum standard reprezintă consumul pompei de căldură pentru încălzire.

Foto: Consumul total de electricitate, în graficul generat de operatorul de electricitate

În noiembrie, consumul total a fost de 2.217 kWh, în decembrie consumul de facto a fost de aproximativ 2.600 kWh, fiind cea mai rece lună, iar apoi în ianuarie a fost de circa 2.400 kWh, februarie 1.942 kWh, martie 1.763 kWh, aprilie 1.587 kWh şi mai 1.520 kWh (o perioadă la începutul lunii a funcţionat încălzirea). Aceste cifre reprezintă consumul total, iar dacă scaem circa 900 kWh de consum standard, obţinem următoarele cifre pentru pompa de căldură:

• Octombrie — 450 kWh
• Noiembrie — 1.300 kWh
• Decembrie, cea mai rece lună cu temperaturi mult sub 0 grade — 1.900 kWh
• Ianuarie — 1.500 kWh
• Februarie — 1.050 kWh
• Martie — 865 kWh
• Aprilie — 780 kWh
• Mai — 720 kWh
TOTAL SEZON: 8.565 kWh

Preţul mediu al electricităţii în Moldova a fost de 4,10 MDL/kWh, ceea ce se traduce în aproximativ 0,21 euro/kWh. Asta înseamnă următoarele costuri lunare pentru încălzirea a 2790 metri pătraţi cu pompă de căldură:
• Octombrie — 1.845 MDL / 95 EUR
• Noiembrie — 5.330 MDL / 273 EUR
• Decembrie — 7.790 MDL / 400 EUR
• Ianuarie — 6.150 MDL / 315 EUR
• Februarie — 4.305 MDL / 220 EUR
• Martie — 3.547 MDL / 181 EUR
• Aprilie — 3.198 MDL / 164 EUR
• Mai — 2.952 MDL / 151 EUR
TOTAL SEZON: 35.117 MDL / 1.799 EUR

Care ar fi cost costurile aproximative la consumul de gaz:
• Octombrie — 320 m3 / 5.360 MDL / 275 EUR
• Noiembrie — 850 m3 / 14.238 MDL / 730 EUR
• Decembrie — 1.050 m3 /17.588 MDL / 902 EUR
• Ianuarie — 900 m3 / 15.075 MDL / 773 EUR
• Februarie — 650 m3 / 10.888 MDL / 559 EUR
• Martie — 575 m3 / 9.631 MDL / 494 EUR
• Aprilie — 490 m3 / 8.208 MDL / 421 EUR
• Mai — 450 m3 / 7.538 MDL / 387 EUR
TOTAL SEZON: 5.285 m3 / 88.526 MDL / 4.541 EUR

Prin urmare, avem costuri reale de 1.799 EUR per sezon de încălzire în costurile de electricitate la pompă de căldură, faţă de aproximativ 4.541 EUR, cât ar fi însemnat costurile de gaz natural la încălzirea aceluiaşi sistem cu cazan. O diferenţă de 2.742 EUR/an, deci. Şi putem spune că încălzirea cu pompă de căldură e de 2,5 ori mai ieftină decât cea cu gaz natural, şi asta la costurile actuale cu o diferenţă mai mică între gaz şi electricitate. În primul an, în sezonul 2022-2023, economia efectivă a fost de peste 4.000 EUR, din cauza acelor costuri uriaşe la gaz. În anul 2 diferenţa de economie a fost de puţin peste 3.300 EUR, pentru că diferenţa de preţ era mai mare între gaz şi electricitate.

Prim urmare, în trei ani de exploatare pompa de căldură şi-a recuperat deja 10.100 EUR din costul ei iniţial prin economia de costuri oferită. Pompa a costat la acea vreme, cu tot cu costurile adiţionale de ţevi şi manopera de instalare, cam 13.500 EUR. Prin urmare, după trei ani ea şi-a recuperat deja 75% din investiţie. După 4 ani, ea se va apropia de 100% recuperare din investiţie.

Pentru mine, însă, ea n-a fost doar o investiţie directă de cântărire exactă a fiecărui cost, ci o metodă de alternativă în cazul eventualelor livrări problematice a gazului, or, în 2022 acest risc era foarte realist. Cel mai important pentru mine e că pompa de căldură şi-a dovedit viabilitatea, că e absolut capabilă să încălzească toată casa de una singură şi când afară sunt -17 grade Celsius, cât am avut realist. Modelul de pompă poate asigura încălzirea până la -25 grade Celsius, mai jos de atât incluzându-se rezistoarele electrice. Dar în 3 ani am avut minim -18 grade. Şi când afară e -17 sau -18, pompa reuşea să menţină 24-25 grade la etajul 2 şi 22 grade la celelalte nivele. Da, în zilele când afară sunt -17 grade, consumul de electricitate al pompei de căldură ajunge la circa 100 kWh/24 ore. Dar asemenea zile sunt 2-3 pe an. Şi e perfect acceptabil.

Foto: Funcţionare impecabilă a pompei de căldură când afară sunt -14 grade Celsius; în circuitul de încălzire sunt 40 grade Celsius, iar în cel de apă caldă 44 grade, ca de obicei

Am avut vreo defecţiune, vreo problemă cu pompa de căldură? Nu, absolut niciuna. Şi nu vreau să generalizez că absolut toate pompele de căldură din lume ar fi la fel de fiabile, pentru că mi s-a spus apoi şi de către cei care fac mentenanţa anuală că se întâmplă şi altfel de experienţe. Poate fiabilitatea exemplară a acestei pompe de căldură se datorează faptului că am ales o marcă renumită, cu reputaţie şi experienţă de decenii în această tehnologie. Dar acest model de Hitachi chiar s-a dovedit a fi absolut lipsit de orice problemă sau erori de funcţionare în aceşti trei ani. Am avut, însă, probleme de alt tip în reţeaua electrică a localităţii, care au periclitat uneori funcţionarea continuă a acesteia. Însă acolo e o cu totul altă experienţă, care s-a rezolvat până la urmă, după enorm de multe încercări, şi despre ea voi vorbi într-un alt articol separat.

Am avut o experienţă bună cu pompa de căldură în primii 3 ani? Da, foarte bună. Aş instala o pompă de căldură dacă aş construi de la zero o casă acum? Da, cu siguranţă. Poate ea fi avantajoasă şi fără panouri fotovoltaice proprii, care să producă electricitatea pentru ea? Da, poate fi, după cum arată calculele de mai sus, pentru că eu nu am încă asemenea panouri instalate şi am consumat doar electricitatea din reţea. Poate ea funcţiona şi în combinaţii cu sisteme mai atipice de încălzire, cu un singur circuit, cu calorifere? Da, poate, dar întotdeauna ar fi nevoie de consultarea la faţa locului a unui specialist profesionist. Ar putea fi cifrele mele mai bune în cazul unui sistem mai bine conceput din start? Cu siguranţă da, ba chiar mult mai bune! Deci, aţi putea îmbunătăţi această performanţă cu mult, dacă gândiţi totul bine din start şi atunci ajungeţi la diferenţe de costuri şi mai mari şi o recuperare a investiţiei şi mai rapidă. Ba chiar aceeaşi pompă de căldură poate asigura şi răcirea pe timp de vară într-un sistem centralizat de ventilare, deci puteţi economisi la aparate de aer condiţionat, folosind dublu pompa de căldură, şi vara şi iarna. Acest model de pompă permite asta.

Şi apoi, cifrele de mai sus sunt valabile pentru o suprafaţă destul de mare încălzită, iar la o suprafaţă de 130-150 m2, spre exemplu, costurile lunare ar fi şi mai bune. Un fapt e absolut cert — pompa de căldură s-a dovedit a fi pentru mine o tehnologie viabilă şi fiabilă, fără fanatism, fără să fiu prosumator şi să am calcule din alea ultra minuţioase la fiecare kWh consumat, fără să am maşină electrică acasă şi să fiu cu ardoare împotriva combustiei. Mi-am dorit o soluţie de alternativă pentru încălzire, care să poată asigura acelaşi confort termic desăvârşit şi să o facă la costuri mai raţionale. Şi am obţinut exact asta, iar cifrele pentru 3 ani o demonstrează clar.