Inginerii japonezi de la Kubota au creat primul tractor autonom care operează cu hidrogen, pentru fermierii care au acces la hidrogen

Japonezii de la Kubota sunt cunoscuţi mai ales pentru motoarele lor diesel de cilindree mică şi medie, cu reputaţia unei durabilităţi excepţionale. Aceste motoare sunt construite de obicei după filosofia simplităţii mecanice, şi gradului înalt de rezistenţă, care să le facă indestructibile în timp, iar multe din acestea ajuns să fie folosite în agricultură, atât pe tractoare, cât şi pe alte utilaje. Iar motoarele Kubota se regăsesc atât pe tractoarele proprii, cât şi pe utilajele şi vehiculele altor producători. De curând, însă, inginerii Kubota au creat primul tractor autonom din lume care operează cu hidrogen.

Pentru că e autonom, tractorul n-are nevoie de un volan şi de cabina obişnuită, fiind compus doar din obişnuitul şasiu, cadru şi zone unde adăposteşte sistemul de propulsie.

Acesta e deocamdată un prototip, dar agricultura e unul din domeniile în care condusul autonom e mult mai prezent în mod practic decât în lume maşinilor, pentru că tractoarele şi combinele operează pe câmpuri mai uşor de definit şi mai omogene în situaţiile posibile, iar astfel şi manevrarea utilajului e mai simplă, cu mai puţine riscuri decât o maşină în traficul de pe drumurile publice.

Desigur, dacă acest tractor ar fi fost autonom, dar ar rămâne propulsat de un motor diesel, n-ar mai fi vorba de o inovaţie la fel de impresionantă. Aşa că inginerii niponi au conceput acest tractor ca unul capabil de a se autopropulsa pe bază de hidrogen.

Tractorul are rezervoare unde stochează hidrogen comprimat, iar acest hidrogen e folosit pentru producţia de electricitate cu ajutorul unei instalaţii cu celule electrochimice, cunoscute şi ca pile de combustibil. E un principiu similar cu cel aplicat de Toyota Mirai de mai mult timp, unde oxigenul din aer intră în reacţie cu hidrogenul şi produce electricitate, iar produsul auxiliar obţinut e apa pură.

Electricitatea produsă e folosită de un motor electric, care pune în mişcare tractorul. Inginerii spun că au calibrat sistemul de propulsie al noului tractor ca cesta să ofere o putere şi un cuplu similar cu cel al unui tractor compact comparabil diesel de 100 CP.

Iar dimensiunile tractorului cu hidrogen sunt într-adevăr compacte — 4,38 metri lungime, 2,20 metri lăţime şi 2,29 metri înălţime.

Şi tractorul e unul cu tracţiune integrală mecanică, pentru a face faţă cu bine denivelărilor de pe câmpuri. Există şi un al doilea motor, folosit pentru propulsia agregatelor auxiliare.

Inginerii niponi de la Kubota nu menţionează cât hidrogen poate fi stocat în rezervoarele tractorului, dar spun că hidrogenul ar fi mult mai viabil în agricultură decât bateriile, pentru că pe câmp e nevoie de un program lung de muncă neîntreruptă, ceea ce bateriile nu prea pot oferi încă.

Inginerii şi-au imaginat, deci, că acest tractor cu hidrogen ar fi cumva mai practic pentru fermieri decât unul pur electric. Îl încarci cu hidrogen şi-l pui la treabă autonom, iar acesta se tot ţine de muncit pe câmp până termină toate hectarele de pe lot. De fapt, tractorul se poate deplasa singur la câmp şi poate începe a munci odată ce ajunge acolo.

Asta, desigur, cu condiţia ca fermierii să aibă hidrogen la îndemână, fie la fermă, fie pe câmp, fie la o margine de sat. Sună cam prea optimist, bineînţeles, or, infrastructura de staţii de hidrogen e atât de anevoioasă de dezvoltat, cu atât de multe dificultăţi tehnice şi logistice, încât în unele ţări numărul staţiile scade şi pentru automobile, darămite pentru tractoare, în câmp sau la fermă.

Dar japonezii au o predilecţie mai specială pentru hidrogen şi sunt convinşi că lumea ignoră pe nedrept beneficiile uriaşe ale hidrogenului, care ar fi mai practic şi mai viabil decât bateriile şi vehiculele pur electrice, dacă nu ne-am lenevi să investim în infrastructură.