Un şef Koenigsegg a fost concediat subit după ce i-a permis unui angajat Porsche să intre în fabrica din Suedia, iar acum acesta a dat în judecată producătorul suedez
13 Octombrie 2025, 09:49 Redacţia PiataAuto.md
Koenigsegg e unul din cei mai respectaţi producători auto din lume, iar acest respect i se datorează în mare parte ingineriei profunde proprii, pe care o dezvoltă acest producător din Suedia şi care-l face să producă cele mai performante automobile din lume. În prezent, tot un Koenigsegg deţine recordul de cea mai rapidă maşină de serie din lume în acceleraţia de la 0 la 400 km/h şi înapoi la 0. Şi promotorul energic al acestor inovaţii e însuşi Christian von Koenigsegg, fondatorul companiei, care are o istorie de viaţă fascinantă şi o minte profund inginerească, deşi nu are studii de specialitate. Dar de curând Christian l-a concediat subit pe unul din şefii Koenigsegg, după ce acesta i-a permis unui angajat Porsche să intre în fabrica sa din Suedia. Directorul concediat a dat în judecată acum producătorul suedez, informează publicaţia suedeză CarUp.
Koenigsegg a angajat un director pe una din direcţiile sale de dezvoltare încă în 2022. Acesta avea un CV cu multe poziţii anterioare respectabile în industriile de lux şi cea auto, ocupând anterior poziţii la Porsche şi o scurtă perioadă anterioară la Bugatti. Noua sa poziţie la Koenigsegg îl făcea unul din puţinii directori, direct subordonat lui Christian von Koenigsegg. Un job de vis, la un producător auto admirat de toată lumea, ar spune cei mai mulţi.
Foto: Koenigsegg Jesko Absolut care a marcat ultimul record mondial de 0-400-0 km/h
Dar doi ani mai târziu, în 2024, acelaşi director de la Koenigsegg a fost suspendat şi apoi concediat subit, după ce a permis accesul în fabrica Koenigsegg a unui angajat Porsche. Pe lângă acel angajat, la vizită a participat şi fiul acelui director, conectat şi el la Porsche între timp. Vizita nu a fost coordonată, ci a fost una din proprie iniţiativă a acelui director, fapt pentru care a fost concediat, întrucât compania suedeză a considerat că astfel angajatul Porsche putea avea acces neautorizat şi potenţial dăunător la elaborările tehnologice secrete din interiorul fabricii Koenigsegg.
Acel director Koenigsegg a declarat că angajatul Porsche care a fost lăsat să intre în interior n-a avut acces la tehnologii secrete în timpul vizitei, iar vizita a avut un caracter deopotrivă privat şi de afaceri.
Fondatorul şi CEO-ul producătorului suedez, Christian von Koenigsegg, a avut altă părere, însă, şi a considerat că directorul angajat a încălcat regulile de confidenţialitate ale companiei, iar în acea perioadă în interiorul fabricii se lucra intens la noua cutie de viteze fulgerător de rapidă Light Speed a mărcii, pe care o admiră acum toată lumea.
Dezvoltarea acestei cutii, care poate imita schimburile manuale de trepte în primele 6 rapoarte, şi trece în regim automat de la treapta 7 la 9, dar putând opera şi în regim complet automat cu cele mai rapide schimburi de trepte din lume, i-a costat sute de milioane de euro pe cei de la Koenigsegg, iar angajatul neautorizat de la Porsche putea vedea construcţia internă a acesteia, şi eventual chiar documentaţia tehnică. Nimeni nu a verificat dacă acesta avea asupra sa dispozitive electronice de a lua imagini în interior. Iar un inginer priceput poate uneori observa soluţii tehnice inovative doar prin simpla privire a unei asemenea cutii în proces de asamblare.
Prin urmare, fondatorul Koenigsegg a considerat că oferirea de acces unui angajat actual Porsche în interiorul companiei, fără vreo coordonare, e cel puţin o iresponsabilitate crasă, dacă nu un act de sabotaj şi spionaj industrial. Iar concedierea directorului n-a întârziat să apară.
Acum, directorul concediat a dat Koenigsegg în judecată în instanţa din Helsingborg, Suedia, cerând anularea concedierii sale şi restabilirea la muncă în cadrul Koenigsegg. De asemenea, el cere în instanţă ca salariul său lunar pe care-l avea agreat, de 139.200 coroane (aproximativ 12.600 euro) să-i fie plătit până la rezolvarea disputei.
Acesta mai cere încă 175.000 coroane (aproximativ 15.860 euro) în daune generale. Iar pe lângă asta, fostul angajat cere şi 900.000 coroane (cca 81.600 euro) în daune pentru soţia sa, despre care el spune că cei de la Koenigsegg i-ar fi promis să o angajeze, dar n-au mai angajat-o.
Koenigsegg dezminte cele invocate de fostul angajat în instanţă şi declară că au existat motive obiective pentru concedierea subită a fostului său director, din motivele enunţate mai sus. Cei de la Koenigsegg spun că niciodată nu i-au făcut vreo promisiune de angajare pentru soţia acestuia, prin urmare şi acea solicitare ar fi absolut nemotivată.
Foto: Christian von Koenigsegg, fondatorul şi CEO-ul companiei
Procesul de judecată va demara la 17 noiembrie, dacă până atunci instanţa nu va decide scoaterea de pe rol din motiv că acesta ar fi nefondat. În asemenea cazuri, însă, chiar dacă argumentele fostului angajat pot fi insuficiente, de obicei instanţele admit judecarea cazurilor de muncă, iar acolo, în instanţă, deja se analizează toate probele şi se emite un verdict complet avizat.
Cererea de despăgubiri nu e ceva absolut rar în Suedia, însă în acest caz e curios că fostul angajat cere să fie restabilit înapoi la muncă. E greu de imaginat cum ar putea Koenigsegg să păstreze la muncă un om într-o poziţie-cheie, despre care consideră că i-a trădat încrederea, chiar şi după o eventuală decizie de judecată. Cel mai probabil, chiar dacă va fi nevoit să-l ia la muncă, producătorul suedez ar putea desfiinţa pur şi simplu poziţia la un minut distanţă, concediindu-l din motivul inexistenţei acelui post de muncă. Or, niciun producător care inovează în permanenţă şi pentru care pasiunea principală a ingineria superbă a maşinilor sale n-ar putea tolera prea mult un director de departament despre care se suspectează că pasează elaborările sale la Porsche.
Producătorul german n-a comentat în niciun fel această situaţie şi nici n-o va face prea curând, probabil, întrucât cel angajat nu e unul din oamenii săi cheie din cei care administrează compania sau vreun şef de inginerie.