Criza semiconductoarelor Nexperia a ajuns la un nou apogeu, compania olandeză anunţând că a pierdut controlul şi comunicarea cu subsidiara sa din China

Criza semiconductoarelor Nexperia a ajuns la un nou apogeu acum, după ce ieri oficiul central al companiei olandeze a anunţat că a pierdut controlul şi comunicarea cu subsidiara sa din China şi a emis o scrisoare deschisă, publică, făcând apel la subsidiara sa să reia contactele cu oficiul central şi să reia livrările previzibile de cipuri. Marele paradox al acestei situaţii e că ea vine după câteva săptămâni de detensionare şi speranţe că lucrurile ar putea reveni într-o albie normală fără a se ajunge la situaţii dramatice. Acum, însă, olandezii de la Nexperia spun că au semnale de la clienţi lor, furnizori şi producători auto, despre iminenţa sistării producţie de automobile, motiv din care califică situaţia drept una urgentă şi recurg la apeluri publice.

Foto: Subsidiara chineză Nexperia

În ultima noastră relatare la subiectul crizei semiconductoarelor Nexperia, spuneam că după ce China a interzis subsidiarei chinezeşti Nexperia să exporte cipuri şi să comunice cu oficiul central olandez, şi oficiul central a oprit exportarea plachetelor de siliciu pentru aceste cipuri către China. Explicam atunci cât de sofisticate sunt plachetele cu siliciu, dar şi faptul că Nexperia funcţiona după principiul de a păstra aceste utilaje sofisticate în Europa, producând plachetele aici prin aceste procese complicate, după care exporta plachetele semiconductoare subsidiarei sale din China pentru „împachetarea” lor finală în chipurile propriu-zise. Iar de acolo, din China, o parte din cipuri erau livrate direct clienţilor finali, iar alta revenea în Europa la oficiul central şi era furnizată către clienţi.

Când oficiul central a întrerupt exportarea plachetelor în China, chinezii spuneau că mai au rezerve de plachete pe câteva luni, iar noi spuneam că Nexperia poate produce cantităţi relativ mici de cipuri până la final şi în Europa, dar divizia chineză nu poate asigura ciclul complet de producţie, întrucât nu are utilajele de „creştere” a semiconductoarelor şi pachetelor.

În acelaşi ultim articol spuneam că Olanda a explicat şi cum s-a ajuns în situaţia crizei de azi, când ştim că ea a instituit administrare specială de stat la companie, deşi Nexperia e deţinută 100% de compania chinezească Wingtech Technology. Cum a fost admisă vânzarea unei companii strategice către chinezi acum 6-8 ani e un alt subiect pe care l-a analizat profund chiar în primul articol la subiectul Nexperia, dar acum câteva săptămâni olandezii spuneau că şeful chinez al Nexperia, Zhang Xuezheng, tot el şi şef la Wingtech Technology, ar fi încercat să mute o parte din utilajele sofisticate de producţie a plachetelor din Europa în China, ceea ce era calificat drept scurgere de tehnologie. Chinezii au amintit că ei deţin 100% de acţiuni şi nu pot fura sau scurge ceea ce ei deja deţin. Dar aparent olandezii şi-au amintit că în contractul iniţial de investiţii în Nexperia exista un punct care interzicea mutarea producţiei de plachete în afara UE şi orice mişcare cu utilajele ultra sofisticate trebuia supusă aprobărilor.

La 19 noiembrie guvernul olandez a oferit şi mai multe detalii, declarând că suspendarea şefului chinez Zhang Xuezheng, a fost impusă din cauza faptului că acestea pregătea transferul de utilaje, fonduri şi proprietate intelectuală de la oficiul european Nexperia către o entitate chineză din afara grupului Nexperia, controlată de el. Deci nu era vorba doar de un transfer către o subsidiară Nexperia, ci într-o entitate terţă, controlată de acelaşi CEO.

Foto: Zhang Xuezheng, CEO suspendat la Nexperia şi CEO Wingtech Technology

Serviciile de informaţii şi inteligenţă au concluzionat că acţiunile şefului chinez ar fi dus inevitabil ca în doar câţiva ani toată producţia europeană de plachete semiconductoare a Nexperia să înceteze a mai exista. „Nexperia e ultimul producător de aşa numitele cipuri tradiţionale în Europa, iar mecanismul actual prin care plachetele sunt produse în Europa, preponderent în Germania şi Marea Britanie, după care sunt exportate pentru etapa finală de producţie în China, Malaysia şi Filipine, a fost conceput pentru a asigura interdependenţa dintre structura europeană şi cea chineză, ceea ce trebuia să fie garantul funcţionării acestei companii. Prin acţiunile şefului chinez, acesta urma să submineze această interdependenţă şi să lipsească efectiv Europa de ultimul producător de cipuri tradiţionale, de care depind numeroase industrii.” — se arată în comunicarea publică a guvernului Olandei de la 19 noiembrie.

Aceleaşi explicaţii adiţionale spun că şeful chinez dispusese deja şi concedierea unui număr de angajaţi din oficiile europene de cercetare şi dezvoltare Nexperia, în aliniere cu planurile sale de transfer de tehnologie spre China. Noi mai spuneam anterior că, deşi Nexperia produce semiconductoare mai simple, nu din cele mai hi-tech, utilajele de producţie a acestor urmăresc principii similare cu cele pentru producţia semiconductoarelor mult mai performante, iar în China încă nu au fost exportate niciodată utilaje dintre cele mai sofisticate, ci doar în Taiwan. Deci, până acum această tehnologie ultra sofisticată a fost păzită cu sfinţenie să nu ajungă în China, iar China a tot făcut paşi strategici pentru a o obţine, cum a fost cumpărarea Nexperia. Şi se pare că acum venise momentul în care trebuia să aibă loc un transfer neobservabil, pe care serviciile olandeze l-au sesizat la timp.

N-ar putea China să-şi producă singură aceste utilaje? Nu, pentru că în toată lumea există doar un singur producător de utilaje pentru producţia celor mai sofisticate cipuri, ASML, şi e o companie olandeză care produce vreo 10-15 utilaje anual, de sute de milioane de dolari fiecare. Iar un asemenea utilaj are operaţiuni extrem de sofisticate, operând cu plasmă şi cu procese de o precizie pe care chinezii n-o posedă. Şi, de fapt, nicio altă companie din lume n-o posedă. Dar, dacă nişte utilaje mai simple ar ajunge în China şi ar putea fi supuse unei inginerii inverse meticuloase, cine ştie, poate chinezii ar ajunge să facă şi saltul tehnologic mult dorit într-o zi. Deci, e clar de ce mizele sunt imense în acest domeniu.

În ultimele săptămâni, China părea să fi dat semnale că ar vrea să remedieze criza Nexperia, după ce ea provocase deja sistări de producţie a maşinilor în America de Nord şi Japonia. Chinezii au început chiar a permite din nou exportul unor partide de cipuri de la divizia chinezească Nexperia către clienţi din exterior. Asta a făcut ca şi guvernul olandez să acţioneze pentru suspendarea ordinului ce a introdus administrarea specială, declarând că e nevoie de stabilirea unor angajamente clare care să excludă cauzele ce au dus la provocarea situaţiei. Dar Nexperia anunţa că, deşi ordinul iniţial guvernamental a fost suspendat, decizia Camerei de Comerţ din Olanda de a suspenda şeful chinez şi a-l institui pe unul delegat de statul olandez nu fusese anulată, prin urmare compania era într-un soi de stare intermediară, în aşteptarea acţiunilor finale clare ale chinezilor. Totuşi, aceste evoluţii au bucurat lumea auto, şi părea că sunt şanse de rezolvare amiabilă a situaţiei fără ca ea să producă suspendări grave în producţia de maşini la nivel mondial, or, circa 45-50% din cipurile simple folosite de maşini în lume sunt de origine Nexperia.

Ieri, 27 noiembrie, însă, oficiul central Nexperia a emis o scrisoare publică în care anunţă că a pierdut controlul şi comunicarea cu divizia chineză. Olandezii au încercat să ia legătura cu subsidiara lor atât prin canale formale, cât şi informale, dar toate au fost fără succes, întrucât divizia chinezească şi-a întrerupt orice canale de comunicare cu oficiul central. În acelaşi timp, oficiul olandez spune că află de la clienţii săi că livrările sunt sporadice şi impredictibile, iar cu unii clienţi nu se mai comunică. Prin urmare, olandezii fac un apel public la chinezii de la subsidiara sa să reintre în contact şi controlul oficiului central, întrucât situaţia e una critică şi aduce deja riscuri iminente pentru clienţi de a paraliza producţia industrială.

Iar asta înseamnă efectiv că paşii frumoşi şi aparent pozitivi din ultimele săptămâni s-au cam spulberat. Divizia chinezească, probabil impusă de autorităţile chinezeşti, nu mai comunică deloc cu oficiul olandez şi astfel a avut loc efectiv o secesiune. Bineînţeles, olandezii nu vor relua exporturile de plachete în asemenea condiţii. Iar divizia chinezească, cu rezerve limitate, va sista probabil exporturile din nou şi-şi va limita rezervele pentru a le furniza producătorilor chinezi.

Partea bună e că ministrul economiei din Olanda, Vincent Karremans, cel care a emis ordinul iniţial de înlăturare a şefului chinez, a anunţat că serviciile de inteligenţă s-au asigurat că oficiul central Nexperia a reuşit să stabilizeze procesele de comunicare cu fabricile de Malaysia şi Filipine, are au reintrat în activitate normală, ceea ce securizează cel puţin o parte importantă din producţia globală anterioară a Nexperia. Asta va permite atenuarea unei crize, însă criza va avea inevitabil şi manifestări prin sistări de producţie a maşinilor, după confirmă scrisoarea publică de ieri. De ce? Pentru că fabrica din China a celor de la Nexperia e cea mai mare, producând cam 70% din volumele Nexperia. Cele din Malaysia şi Filipine produceau cam 10-12% şi ar putea acoperi împreună cam 30%, iar ceea ce a mai rămas în Europa ar putea creşte a 10-15%. Dar, fără subsidiara din China, cel puţin vreo 55-60% din capacităţile Nexperia rămân neacoperite. Şi asta înseamnă o mare insuficienţă de cipuri, mai ales pentru fabricile auto.

Însă în lumina acestor evoluţii, autorităţile olandeze au tot mai puţine motive să aibă încredere în aparentele semne de bune intenţii venite de la chinezi şi tot mai multe motive să preia controlul prin naţionalizare totală în interes public al companiei. Or, în acest moment, chiar dacă asemenea decizii ar fi oricum dureroase şi pentru industrie, acum Nexperia Olanda are o pârghie de influenţă şi acţiune mai mare decât a chinezilor, prin producţia de plachete. Dacă se ajunge la un compromis aparent care nu va fi respectat, însă, peste 2-3 ani olandezii ar putea să nu ai aibă asemenea pârghii de influenţă, iar Europa se va pomeni fără producţie de cipuri, chiar dacă ea a fost cea care a inventat tehnologia, prin giganţi ca Siemens şi Phillips, la începuturile ei. Şi la cât de importante sunt aceste cipuri, nu e simplu subiect corporativ, ci unul de importanţă existenţială.