Elveţienii au anunţat lansarea unui tren rapid între Elveţia şi Suedia, traversând Germania şi Danemarca, ca o alternativă pentru zborurile cu avionul

Elveţienii au o abordare foarte interesantă în subiectul transporturilor, preferând să privească întotdeauna şi la tabloul mare al unor lucruri, ca le analizeze impactul. Când vine vorba de reparaţiile pe autostrăzi şi inconvenienţele de ambuteiaje pe care acestea le pot crea prin blocarea de benzi, ei au inventat primul pod din lume ce permite deplasarea traficului pe deasupra în timp ce dedesubt lucrările se desfăşoară în ritm deplin. Iar atunci au calculat exact costul timpului pierdut în fie care zi de elveţienii care ar fi stat în ambuteiaje, impozitele ratate din acest timp pierdut şi au conchis că doar câteva zeci de milioane de franci investite în acel pod sunt justificate deplin. În când vine vorba de camioane care tranzitează ţara, elveţienii consideră că acestea ocupă ineficient spaţiul de pe autostrăzi, emit CO2 prea mare şi, întrucât ţara lor nu e foarte mare, de obicei acesta nici nu alimentează cu carburant în Elveţia. Aşa că au inventat sistemul prin care camioanele ce tranzitează ţara pe anumite coridoare sunt obligate să urce pe platforme feroviare şi sunt transportate de la un colţ la altul cu trenul, care consumă electricitate produsă de hidrocentrale, deci cu zero emisii. Şoferii de camioane au timp de odihnă, iar costurile plătite de ei pentru acest tranzit feroviar nu sunt mai mari decât costurile pe motorină, staţionare şi timp consumat. Iar Elveţia încasează ea aceste costuri de transport, mai şi asigurându-se de excluderea emisiilor şi eliberarea traficului. Acum, elveţienii s-au gândit că trenul poate fi o alternativă atractivă şi pentru zborurile cu avionul spre câteva oraşe din nordul Europei şi au anunţat lansarea unui tren rapid din Elveţia spre Suedia, traversând Germania şi Danemarca.

Noua rută a fost anunţată de operatorul feroviar SBB din Elveţia, ea fiind organizată în parteneriat cu operatorul feroviar RDC din Germania. Ruta va fi lansată oficial în operare la 15 aprilie 2026 şi ea e concepută pentru ca seara să poţi urca în tren la staţia iniţială, iar a doua zi dimineaţă să ajungi la destinaţie, parcurând peste 1.400 km pe durata unei singure nopţi!

Ideea e că dacă alegi un zbor de noapte sau seara târziu, oricum trebuie să mergi la aeroport cu câteva ore bune înainte pentru toate formalităţile de controale de securitate şi îmbarcare. Apoi, dacă se întâmplă să ai şi un zbor cu conexiune, mai repeţi procedurile şi mai pierzi câteva ore între zboruri. Şi la destinaţie ai mari şanse să fii obosit din cauza tuturor acestor procese, iar astfel la destinaţie ajungi oricum dimineaţa. Iar dacă ajungi foarte târziu, oricum ai nevoie şi de o cameră de hotel, eventual.

Noul tren, însă, e un hotel nocturn în mişcare, în care poţi lua întâi cina, apoi poţi avea parte de odihnă completă, iar dimineaţa ajungi la destinaţie, complet odihnit. Şi cel mai important e că amprenta de CO2 a acestei călătorii va fi semnificativ mai mică decât dacă ai fi călătorit cu avionul, spun elveţienii.

Noul tren va porni miercurea, vinerea şi duminica din oraşul elveţian Basel, la ora 17:35, şi va ajunge a doua zi dimineaţa în oraşul suedez Malmo, la 09:35. În serile de luni, joi şi sâmbătă, trenul va porni din Malmo la 18:57 şi va ajunge în Basel la 11:30. Trenul are loc pentru 350 de pasageri, majoritatea în compartimente amenajate pentru dormit, dar există şi compartimente cu scaune.

Astfel, durata efectivă a călătoriei va fi de 16 ore, tip în care se vor parcurge circa 1.430 km. Aparent, viteza medie va fi mai mică de 100 km/h, însă călătoria va avea şi câteva opriri intermediare, care contribuie la acest tip total de 16 ore şi care fac ca viteza de facto de deplasare să fie mai mare.

Totuşi, trenul va circula într-un ritm foarte galopant, cu un program foarte strict în manieră elveţiană, chiar dacă o va face prin Germania, iar aici ne amintim că acum jumătate de an elveţienii de la SBB au interzis trenurile germanilor de la Deutsche Bahn din ţara lor pentru că aveau întârzieri prea mari şi prea multe la număr şi le dădeau peste cap propriul program.

E interesant că noul tren dintre Elveţia şi Suedia va avea opriri intermediare în Freiburg, Karlsruhe, Manheim şi Frankfurt — însă în toate aceste staţii pasagerii pot doar urca, nu şi coborî, pentru că un timp pentru debarcare nu e prevăzut, din cauza constrângerilor de grafic.

Ulterior, la următoarele staţii, în Hamburg şi Padborg, pasagerii pot şi coborî, şi urca, aceste oraşe fiind localizate în nordul Germaniei. În Danemarca trenul va opri la Kolding, Odense, Hoeje Taastrup şi la aeroportul din Copenhaga, în toate cazurile pasagerii putând doar coborî, dar nu şi urca. Elveţienii spun că şi-au dorit iniţial să ajungă şi în centrul capitalei daneze, Copenhaga, dar au renunţat la idee din lipsă de timp, mai ales că aeroportul are un tren rapid spre capitală şi călătorii vor putea utiliza acea conexiune. Iar după Copenhaga, trenul ajunge în 33 minute şi în Suedia, în gara centrală din Malmo.

Pe ruta inversă principiul e similar cu urcările şi coborârile, cu ideea că acest tren e logic doar pentru distanţele mai mari, şi nu ca un intercity obişnuit.

Mai mult ca atât, elveţienii îi încurajează şi pe cei care şi-ar fi dorit să ajungă în alte oraşe mai are din regiunea Scandinavă să folosească următoarele trenuri spre Stockholm sau Goteborg pentru a ajunge tot pe cale feroviară între ele. Respectiv, acelaşi lucru e valabil şi pentru alte oraşe din Elveţia sau chiar Franţa, care au conexiuni rapide cu oraşul Basel.

Elveţienii spun că preţul unui asemenea bilet nu va fi usturător, ci va fi comparabil cu alte trenuri nocturne ce pornesc din Elveţian. Beneficiul evitării emisiilor de CO2 ar fi foarte important, însă. Conform unor estimări terţe, o călătorie cu avionul la o asemenea distanţă ar genera circa 109 kg de CO2 per pasager cu o singură conexiune şi circa 135 kg de CO2 per pasager cu două conexiuni. Un tren electric, care circulă nu doar prin Elveţia, unde energia pentru ele vine 100% din surse regenerabile, dar şi prin Germania, Danemarca şi Suedia, ultimele două ţări având de asemenea o cotă mare de energie regenerabilă, ar genera emisii de 15-18 kg de CO2 per pasager pentru întreaga călătorie. Deci, chiar şi în cel mai optimist scenariu al unui avion direct, tot se economisesc circa 100 kg de CO2 emise per pasager într-o singură direcţie. La 350 pasageri, sunt 35 tone de CO2 de emisii evitate la fiecare rută, într-o singură direcţie, şi circa 70 tone pentru drumul tur retur, iar dacă luăm în consideraţie că mulţi pasageri ar fi călătorit şi cu două avioane, beneficiul final e şi mai mare.

Operatorul elveţian SBB spune, însă, că acest beneficiu major de CO2 n-a fi viabil dacă preţul biletului ar fi calculat pur comercial, întrucât el ar fi devenit prea mare. Aşa că guvernul federal elveţian va subvenţiona această rută de tren şi a alocat 45 milioane de franci pentru a o susţine până la finele anului 2030. Dacă facem un calcul la 6 călătorii în total pe săptămână şi maxim 350 bilete vândute per călătorie, şi calculăm totalul pentru 4 ani şi 8 luni, ajungem la un număr maxim teoretic de circa 513.000 pasageri. Cu un grad de ocupare mai realist, asta ar însemna 410.000 pasageri. Cele 45 milioane, divizate la 513.000 pasageri, reprezintă circa 90 CHF per bilet în cost subvenţionat. Dacă raportăm la o cifră mai realistă de 410.000 pasageri, costul subvenţionat ajunge la 110 CHF per bilet. Dacă e să raportăm cei 410.000 pasageri la 100 kg de CO2 evitat pentru fiecare, ajungem la emisii evitate de CO2 cuprinse între 41.000 şi 51.000 tone în această perioadă.

Deci, dacă s-ar calcula doar randamentul investiţiei de bani publici în evitarea acestor emisii, rezultatul n-ar fi cea mai eficientă cifră. Însă aici e vorba şi de susţinerea transportului feroviar autohton, a industriei constructoare de trenuri din Elveţia, dar şi beneficii date de randamentul economic al oamenilor care călătoresc şi ajung neobosiţi la destinaţie. Iar dacă mai punem şi beneficiul păstrării unei ţări cât mai curate, atunci sănătatea umană e cea de nepreţuit.