(VIDEO) Britanicii au testat care e presiunea în anvelopele în iarnă, care asigură cea mai bună aderenţă pe zăpadă
21 Noiembrie 2025, 17:44 Redacţia PiataAuto.md
Atunci când vine perioada recii a anului şi se montează anvelopele de iarnă, mulţi şoferi tind să-şi seteze o presiune ceva mai joasă în anvelope faţă de cea din anvelopele de vară, spre exemplu 2,3 bari în anvelopele de vară şi 2,0 în cele de iarnă. Şi asta pentru că există o percepţie generală că presiunea mai joasă poate îmbunătăţi aderenţa pe zăpadă. Britanicii, însă şi-au propus să verifice ştiinţific şi experimental dacă acest lucru e adevărat, au luat un VW Golf Mk7 german şi au mers în zonele scandinave, cu multă zăpadă, pentru a afla răspunsurile.
De fapt, există şi şoferi care spun că o presiune mai mare poate îmbunătăţi comportamentul maşinii pe zăpadă, pentru că presiunea mai mare reduce un pic suprafaţa de contact, ceea ce măreşte presiunea pe care maşina o exercită pe zăpadă.
Testul a fost făcut cu acelaşi model de anvelopă, un Pirelli Cinturato Winter 2, pentru obiectivitate Da fapt, e vorba de acelaşi set de anvelope, pentru care s-au setat diferite valori de presiune cu fiecare nouă probă.
Britanicii au luat repere comparative 5 valori de presiune: • 50 psi — 3,45 bari • 40 psi — 2,74 bari • 30 psi — 2,07 bari • 20 psi — 1,38 bari • 10 psi — 0,69 bari
Prima probă a fost cea de accelerare şi frânare la toate valorile de presiune de mai sus. Pentru măsurări, britanicii au făcut 16 episoade de accelerări la fiecare din cele 5 valori de presiune, de la 5 la 35 k/h, calculând mediile, pentru a exclude rezultatele întâmplătoare.
Testul a relevat că presiunea mai joasă ajută la accelerare şi o face surprinzător de semnificativ. Accelerarea la o presiune de aproape 2,1 bari e cu 10,8% mai bună decât la una de 3,45 bari. Iar dacă se merge şi mai jos, la 1,38 bari, se ajunge la îmbunătăţire 15,4%. Şi mai mult se obţine la 0,69 mari.
Doar că aici trebuie să menţionăm din start că o presiune de 1,3 bari sau chiar sub 1,0 bari e absolut nerecomandată pe drumuri publice, pentru că maşina poate fi imprevizibilă, în manevre bruşte există riscul ca roata să iasă de pe jantă, iar în cazul unor gropi şi denivelări mai mari pe carosabil există riscul de a deteriora anvelopa şi janta.
Mai departe, s-au făcut frânări de la 40 km/h la 5 km/h, iar distanţele de frânare au arătat din nou că presiunea joasă ajută într-adevăr şi aici.
Doar că dacă intrăm în esenţa cifrelor, diferenţa dintre 2,75 bari şi 2,07 bari e de doar 0,01 metri, adică 1 cm! Prin urmare zona de presiune care contează ceva mai mult, dă o diferenţă minimă, de fapt, în distanţa de frânare, ceea ce ne duce la concluzia că e mai bine să se meargă pe presiunea recomandată de producător.
Ulterior, britanicii au făcut şi tururi pe un circuit acoperit de zăpadă, doar că au redus una din valorile de măsurare, în loc de 2,75 bari şi 2,07 bari, testând la 2,4 bari.
Protagonistul britanic s-a declarat surprins de cât de mare a fost diferenţa de timpi şi cât de mult a ajutat presiunea redusă. Doar că şi el spune că dacă la 1,38 bari mai putea controla maşina, la 0,69 condusul se simte impredictibil, de parcă aştepţi să pierzi controlul în orice moment.
Britanicii au făcut măsurări şi pe gheaţă, dar acolo rezultatele au fost mult mai haotice şi nu se prea pot trage concluzii clare.
Aşadar, ceea ce cu siguranţă nu e adevărat e că presiunea mai mare ar ajuta la o aderenţă mai bună. Măsurările au arătat că în niciun scenariu presiunea foarte mare nu ajută. Presiunea scăzută poate ajuta maşina să aibă aderenţă, uneori semnificativ, însă doar pe zăpadă, nu pe asfalt sau alt carosabil. Şi presiunea foarte joasă aduce alte riscuri, mult mai mari pentru jante şi anvelope. Şi apoi multe maşini nici nu vor permite rularea constantă cu presiunea atât de joasă, pentru că senzorii de presiuni nu pot fi de obicei resetaţi la valori atât de mici.
Prin urmare, presiunea cotidiană cea mai bună ar fi cea recomandată de producător, câştigurile de la o presiune mai joasă fiind foarte mici. Iar coborârea semnificativă a presiunii poate ajuta, însă trebuie văzută mai degrabă ca o soluţie temporară, când e nevoie de aderenţă suplimentară pe o perioadă mai scurtă.
