Autocamioanele DAC au înviat în România şi a fost livrată prima basculantă electrică, dar ea e izbitor de asemănătoare cu una chinezească

Există mărci atât de notorii pentru unele ţări, încât ele au devenit parte din istorie şi din identitatea industrială a acelei ţări la o anumită etapă. Se întâmplă uneori ca ele să-şi înceteze existenţa, iar la un moment dat cineva vine cu ideea de a le readuce la viaţă. Doar că e o mare diferenţă dintre a readuce la viaţă şi la prosperitate marca de camioane Tatra din Cehia, de exemplu, producând camioane în exact aceeaşi locaţie, refăcând lucrurile care s-au pierdut şi apoi inovând şi continuând istoria într-o nouă epocă modernă, şi între a anunţa că marca DAC a reînviat în România şi a anunţa imediat şi livrarea primei basculante electrice DAC. Nu e bizar ca un producător care abia şi-a anunţat revenirea să nu fi anunţat întâi echipe de angajaţi, ingineri, şi lansarea sau relansarea unui model nou, după care să urmeze o livrare? Asta ne-am întrebat noi şi am descoperit că basculanta prezentată drept românească e izbitor de asemănătoare cu una chinezească.

„Prima autobasculantă electrică de carieră din Europa de Est este românească!” — menţionează titlul unei postări a paginii Autovehicule DAC. Noua basculantă e numită drept DAC 90TEF.OH, iar cei de la Autovehicule DAC menţionează că are o masă operaţională de 90 de tone şi e proiectată şi dezvoltată integral în România.

Sună minunat şi excepţional de promiţător. DAC pare să fi reuşit nu doar să reînvie în România, dar şi să fi proiectat şi dezvoltat integral în România un camion nou, basculant, de 90 de tone.

Problema e că noua basculantă anunţată drept românească seamănă izbitor de mult cu una chinezească, produsă de o companie numită „Know-How Technology” din China. Cabina e absolut identică în detaliile principale, chiar şi bena e absolut identică.

Foto: Camionul chinezesc „Know-How” (stânga) şi basculanta prezentată drept DAC românesc (dreapta)

Micile diferenţe sunt că pe benă, pe partea laterală, scrie DAC acum, iar centrul cabinei e o emblemă DAC. Dar pe site-urile chinezeşti, unde producătorul oriental îşi propune spre vânzare camionul, el scrie foarte clară că „personalizarea camionului e posibilă”. Iar în acest caz, se pare, elemente DAC au fost exact personalizarea agreată.

Foto: Până şi formele şi profilul benei seamnă izbitor de mult între camionul „românesc” (sus) şi cel chinezesc (jos)

Prin urmare, nu putem înţelege ce anume a fost „proiectat şi dezvoltat integral în România” în acest camion nou, aşa cum menţionează Autovehicule DAC şi de ce basculanta a fost numită „românească”.

Foto: Basculanta chinezească

La 28 noiembrie 2025, aceeaşi entitate Autovehicule DAC a anunţat pe pagina sa de Facebook că a finalizat preluarea mărcii DAC de la Roman Braşov, „marcând un pas decisiv către independenţa operaţională şi strategică”. Tot atunci pagina a anunţat şi livrarea primului autobuz electric aeroportuar, DAC Aerobus 14.100, care e deja în operare în aeroportul in Cluj Napoca. Deci marca românească DAC, abia reînviată, nu doar că are in camion nou deja, ci şi un autobuz, care a fost şi livrat primului client.

Foto: Autobuz cu emblemă DAC, la aeroportul din Cluj-Napoca, România

La 2 decembrie, pe site-ul oficial DAC, a fost publicat şi un material adiţional care ne oferă ceva mai mult context. Acolo se menţionează că „după încheierea parteneriatului cu producătorii chinezi, DAC se concentrează exclusiv pe dezvoltarea, proiectarea şi producţia locală de vehicule electrice, reafirmându-şi angajamentul faţă de economia şi comunitatea românească.” Tot de acolo aflăm că DAC se va concentra exclusiv pe vehicule cu propulsie electrică, dar şi faptul că DAC are deja alte contracte în derulare — 4 microbuze electrice, două autobuze electrice DAC urbane de 8,5 metri, iar semnarea unui contract pentru furnizarea a trei autobuze electrice DAC 412UE de 12 metri către Primăria Municipiului Lugoj este calificată drept „iminentă”.

DAC vorbeşte acolo de costuri de exploatare reduse şi de „fiabilitate de frigider”, aşa cum o numesc ei, menţionând că-şi doresc o durată de viaţă de 1 milion e km pentru vehiculele lor fără reparaţii capitale. Mai mult ca atât, unul din cele mai optimiste demersuri e că „DAC îşi propune să depăşească volumul record de vânzări al fostei fabrici de camioane din Braşov şi să livreze peste 30.000 de vehicule în următorii zece ani.”

Conform informaţiilor publice disponibile la momentul redactării acestui articol, Autovehicule DAC SA a fost înfiinţată în 2020, iar în perioada anilor 2022-2024 a avut doar un angajat. Asta n-ar fi neapărat un indicator problematic, dacă acea perioadă a reprezentat o perioadă de pregătire pentru revigorare, iar în 2025, odată cu lansarea, ar fi angajaţi noi oameni.

Foto: Camionul chinezesc Know-How

Autovehicule DAC menţionează chiar pe pagina proprie cine e fondatorul şi CEO-ul noii companii revigorate. E vorba de Sergiu Bolocan, care se prezintă cu o descriere optimistă şi respectuoasă faţă de ce a însemnat marca DAC de cândva.

Pe LinkedIn, investitorul Marius Alexe îl prezintă scurt pe Sergiu Bolocan, drept antreprenor născut în Transnistria, care a venit în 1997 în România, unde şi-a făcut şi studiile universitare, la Oradea. A avut mai multe afaceri, printre care şi o reţea de pizzerii. Doar că Marius Alexe vorbeşte despre DAC ca despre o iniţiativă de a avea producţie în România, nu doar consum. La această etapă, însă, nimic nu pare să indice că măcar ceva din basculanta electrică, spre exemplu, a fost produs în România.

Am încercat să-i contactă direct pe cei de la Autovehicule DAC, pentru a le solicita mai multe informaţii. La telefon nu a răspuns nimeni. Aşa că le-am trimit şi 5 întrebări pe adresa indicată:

1. Are DAC în prezent procese de asamblare / fabricare în România? Dacă da, unde e localizat atelierul / fabrica? Ne puteţi furniza câteva imagini?

2. Autobuzul şi basculanta, pe care le menţionaţi drept vândute, au fost produse în China? Ce este românesc în ele?

3. Care va fi viitorul model de operare pe care şi-l doreşte DAC? Asamblare CKD în România cu componente din China, asamblare totală în China şi importare a produsului final în România?

4. Planifică DAC în forma sa actuală să proiecteze modele proprii vreodată? Planifică producţie în România?

5. De ce nu se comunică transparent în prezent despre locul asamblării şi provenienţa aparent chinezească a acestor vehicule prezentate drept româneşti?

Dacă vom primi un răspuns cu mai multe informaţii, vom publica un nou articol cuprinzător, în care să explicăm mult mai detaliat ce înseamnă în prezent toată povestea DAC-ului renăscut în România, şi eventual ce-şi doresc fondatorii să facă în viitor. Cu puţin timp înainte de publicare, am primit un apel şi după prima întrebare, ni s-a spus că discuţia ar fi un pic mai lungă şi vom primi aceste răspunsuri pe mail.

Aşa cum menţionam la începutul articolului, e o mare diferenţă când relansezi o marcă atât de notorie şi revigorezi şi producţia locală. O poţi face pas cu pas, o poţi face cu furnizori iniţiali, cu o producţie mai limitată, dar te ghidezi de esenţa de a avea producţie locală. Să imporţi o basculantă chinezească, să-i pui o emblemă DAC pe ea şi s-o anunţi ca o basculantă românească e o camuflare în comunicare a originii, care duce un lucru ce putea fi admirabil în zona minciunilor şi a blasfemiei faţă de o marcă de notorietate. În Cehia, cei doi oameni de afaceri care au salvat Tatra şi au dus-o unde este azi, cu producţie admirabilă, sunt trataţi ca adevăraţi eroi. Dar bunul simţ ne sugerează că nimeni nu te va considera cu sinceritate erou dacă doar vei importa camioane chinezeşti şi doar le vei numi DAC. Din păcate, asemenea lansări amintesc mai degrabă de combinaţii şmechere, cu lucruri spuse doar parţial şi opacităţi, decât de o intenţie pură şi admirabilă de a renaşte o marcă autohtonă. Cel puţin acest tablou pare să fie conturat de toate indiciile pe care le avem acum.

Foto: Camionul chinezesc Know-How, vândut cu personalizare