Tehnologia hyperloop a inginerului român Denis Tudor şi a colegilor săi de la Swisspod a marcat un record mondial în SUA, ţara care i-a atras să se mute din Elveţia

Acum un an, scriam despre faptul că Elveţia anunţa cu solemnitate şi mândrie că tehnologia hyperoop a inginerului român Denis Tudor şi a colegilor săi de la Swisspod îşi demonstrase viabilitatea şi marcase un record mondial de viteză, într-un experiment care avusese loc la universitatea EPFL din Lausanne. Hyperloop e denumirea folosită pentru tehnologia trenurilor care circulă cu mare viteză în interiorul unui tub adus la o presiune apropiată de vacuum, datorită cărui fapt nu întâmpină rezistenţă aerodinamică şi îşi pot creşte enorm viteza, păstrând aceeaşi proporţie în energia consumată, datorită lipsei de rezistenţă aerodinamică. Spuneam atunci că Elveţia e ţara unde inginerii cu idei măreţe sunt susţinuţi regeşte, iar compania fondată de inginerul român împreună cu alţi câţiva colegi a beneficiat fonduri şi programe de susţinere, ca aceştia să poată perfecţiona ideea. Ei bine, între timp tehnologia Swisspod a evoluat la următoarea etapă a unor experimente de scară şi mai mare, iar de curând a marcat un nou record mondial, doar că de această dată a făcut-o în SUA, ţară care i-a atras pe cei de la Swisspod să se mute efectiv din Elveţia, iar ţara europeană să eşueze astfel în capacitatea sa de a reţine talentul românului Denis Tudor şi al start-up-ului său.

Foto: Noul hyperloop al Swisspod, construit în SUA

Elveţia, ca ţară, cochetează cu ideea de a avea trenuri hyperloop încă din 1970, când profesorul Marcel Juffer a schiţat un concept a cum ar putea evolua sistemul de transport feroviar din Elveţia şi Europa prin tunele hyperloop. În 1992, elveţienii au fondat şi o companie pentru implementarea acestor idei ale lui Juffer, dar ele nu au mai ajuns să fie implementate, iar compania a fost lichidată în cele din urmă în 2009.

Elon Musk a avut o perioadă în care era înflăcărat de tehnologia hyperloop şi promitea sisteme de transport de acest tip în SUA. În 2012, el a publicat viziunea sa despre un asemenea sistem hyperloop, apoi companiile fondate de el — SpaceX şi The Boring Company — au demarat între anii 2016 şi 2019 competiţii globale pentru ingineri, care să vină cu ideile lor de îmbunătăţire, cele mai bune din ele fiind premiate. Românul Denis Tudor şi-a adunat atunci o echipă de la EPFL, cu care a participat la concursul lui Musk şi a câştigat premii trei ani la rând — „Cel mai bun design” în 2016, „Cea mai bună inovaţie” în 2017 şi „Cea mai bună inginerie” în 2018, împreună cu o apreciere pentru viteza atinsă atunci în machetele demonstrative la scară mică. Elon Musk ajunsese să-l recunoască pe românul Denis Tudor la aceste competiţii şi-l încuraja ca unul din marile talente care ar putea contribui enorm la transformarea în realitate a ideii hyperloop. Performanţele de la aceste concursuri şi încurajările lui Musk i-au determinat pe Denis Tudor şi colegul lui de la EPFL, Cyril Denereaz, să fondeze împreună compania Swisspod Technologies, pentru a transpune în realitate aceste deziderate.

Foto: Inginerul român Denis Tudor, îi arată parametrii tehnologiei sale lui Elon Musk

Aşa cum spuneam mai sus, în Elveţia Swisspod a beneficiat de o susţinere generoasă pe care puţine alte ţări ar fi oferit-o, iar astfel a ajuns să-şi maturizeze tehnologia. La sediul EPFL a fost construit şi un prim hyperloop la scară mică, după tehnologia lui Denis Tudor. El avea o circumferinţă de 125,6 metri şi un diametru de 40 centimetri şi avea rolul de a asigura presiunea joasă, aproape de vacuum, pentru a valida parametrii de rezistenţă şi viteză pe care-i poate atinge trenul la scară mică al celor de la Swisspod în interior.

Presiunea ţintită e 5% din cea atmosferică, pentru că asta e limita la care efectul lipsei aproape absolute a rezistenţei aerodinamice e suficient de mare încât să dea efectul scontat, dar în acelaşi timp extragerea a 95% din aerul din tunel e relativ acceptabil de energofagă, în timp ce ultimele 5% ar creşte foarte mult cantitatea de energie necesară pentru asigurarea vacuumului absolut, ceea ce ar face tehnologia mai puţin fezabilă.

Tehnologia inventată de inginerul român nu a inclus doar o formă a unui tren şi mediul hyperhoop, ci a ajuns până la ingineria completă a sistemului de propulsie, cu un nou tip de electromotor cu inducţie lineară, abreviat LIM. Acest electromotor foloseşte principiul motoarelor cu inducţie cunoscute, doar că nu imprimă mişcare circulară, ci lineară, de-a lungul căii ferate, interacţionând cu noi şi noi magneţi pe măsură ce înaintează, acelaşi motor asigurând totodată şi levitaţia.

Astfel, nu e nevoie de generarea mişcării circulare a unui rotor, care să fie ulterior transformată într-una lineară prin roţi. Inginerul român a conceput-o din start ca una cu acţiune lineară şi a mai asigurat şi levitaţia prin ea. Totuşi, în machetele experimentale până acum, nu se foloseşte levitaţia deocamdată, fiind nevoie de o distanţă mult mai lungă şi o viteză mai mare pentru a putea fi declanşată complet. Trenurile experimentale la scară mică rulează pe şine deocamdată.

Recordul de anul trecut, stabilit în Lausanne, îi permisese trenului la scară mică să atingă 40,7 km/h, ceea ce, transpus la scară mare, s-ar traduce în 488,2 km/h.

Însă acum, în Colorado, SUA, trenul experimental al Swisspod a atins 102 km/h. Doar că de această dată nu se poate face o translare simplă la scară, pentru că hyperloop-ul de acum e construit la o scară mult mai apropiată de cea reală, cu unele elemente stabilite la mărime reală şi altele scalate.

Acest nou hyperhoop are numele Aerys 1 şi Swisspod a construit jumătate din lungimea lui de perimetru eliptic, scontat la 1 milă sau 1,6 km. Prin urmare, experimentul de acum s-a făcut pe o distanţă de 800 metri, în care trenul a pornit, a accelerat şi şi-a asigurat şi distanţa de frânare necesară. Dar când Aerys 1 va deveni o elipsă completă închisă, experimentele vor putea fi făcute la viteze mult mai mari şi atunci cifrele vor fi cu siguranţă de multe sute de kilometri la oră.

Foto: Hyperloop-ul Aerys 1, construit în SUA

Viteza de 102 km/h poate părea relativ mică, dar e cea mai mare viteză atinsă în viaţa reală până acum de un experiment hyperloop. Şi experimentul de atingere a ei a fost făcut pe viu, în faţa a 150 de invitaţi din industrie şi din rândul autorităţilor locale din Colorado.

Construcţia acestui hyperoop experimental şi realizarea acestui experiment vine ca urmare a unei runde de finanţare făcută cu succes în SUA anterior, de 13 milioane de dolari. Swisspod a inaugurat o filială de-a sa în SUA încă în 2021, pentru a putea accesa fonduri şi oportunităţi, iar în 2024-2025 aceste fonduri au şi atras migrarea efectivă a echipei din Elveţia în SUA.

Foto: Jared Polis, guvernator de Colorado, alături de Denis Tudor, CEO Swisspod

În mod oficial, Swisspod îşi păstrează oficiul din Elveţia şi cel din SUA e unul secundar. Dar de facto, autorităţile din Colorado le-au garantat celor de la Swisspod cel puţin 2 milioane de dolari în scutiri de taxe, doar pentru a-i determina să inoveze în libertate în Colorado. În rezultat, Swisspod a anunţat în 2025 că va crea 107 locuri noi de muncă în SUA. Iar investiţiile şi capitalul pentru a dezvolta tehnologia hyprloop în SUA vin mult mai uşor, şi totodată construcţia unor asemenea facilităţi de test pe suprafeţe mari e mult mai simplă, datorită disponibilităţilor de întinderi vaste libere.

Doar că această migrare înseamnă că Elveţia şi Europa scapă printre degete acest talente, iar SUA le obţine. Iar viziunea elveţiană despre o posibilă reţea intracontinentală Hyperloop bazată pe tehnologia românului Denis Tudor rămâne o opţiune tot mai ipoteză şi mai puţin realizabilă, din cauza migrării de talent. După acest record al Swisspod în SUA, până şi elveţienii au început a veni cu reacţii şi reflecţii în care constată capacitatea limitată a ţării lor de a reţine asemenea start-up-uri de tehnologii ultra sofisticate şi avansate şi îndeamnă la schimbări de abordări.

Foto: Aşa trebuia să arate o reţea intracontinentală Hyperloop bazată pe tehnologia românului Denis Tudor, în viziunea elveţienilor

Echipa celor de la Swisspod are foarte mulţi români încadraţi în ea, pe lângă CEO-ul Denis Tudor. Mădălina Stoicescu e COO şi Marketing, Stefan Garbur e şef R&D, iar în trecut i-a avut în echipă şi pe Vlad Iorgulescu, Teodor Roşca şi Mihai Horodniceanu.