(VIDEO) Un mecanic finlandez a arătat o defecţiune mai puţin cunoscută la maşinile electrice, care poate genera reparaţii exorbitante

Odată cu trecerea timpului, maşinile electrice de acum vreo 5-8 ani adună tot mai mulţi kilometri, ies în afara garanţiei şi tot mai multe probleme posibile ale acestora ies la iveală. Cu toţii ştim deja ce se poate întâmpla dacă bateria principală a unei maşini electrice mai vechi ajunge defectă. În ultimii vreo doi ani am aflat tot mai des ce se întâmplă cu un număr mare de electromotoare, care încep a admite scurgeri de antigel în interiorul lor şi ajung la scurtcircuitare, cu facturi de vreo 6-10 mii euro sau chiar mai mult. De curând am mai aflat că o sticlă de apă vărsată în interiorul unor maşini precum Hyundai Ioniq 5 poate duce la reparaţii de preţ similar, de vreo 12 mii dolari. Apoi am mai aflate până şi un banal port de încărcare se poate defecta în timp şi poate costa la unele modele până la 7.650 euro. Iar azi un mecanic finlandez, pe nume Jesse Haapala — unul din cei mai respectaţi mecanici din toată Finlanda, tot el fiind şi omul care a fondat primul service din tara, specializat doar în maşini electrice, plug-in hibride şi hibride, şi care şi-a atras de curând o somaţie de la autorităţi pentru că a găsit soluţii simple la problemele admise de producătorii germani — a arătat o defecţiune mai puţin cunoscută la maşinile electrice, la invertorul acestora, care poate genera reparaţii similar de exorbitante, de peste 6.000 euro.

Se lasă impresia că aproape orice s-ar strica la o maşină electrică din ceea ce ţine de sistemul ei de propulsie electrică şi de circuitul de înaltă tensiune, nu poate fi reparat fără vreo 6-10 mii euro sau chiar mai mult. E ca şi cum ar fi nevoie să pui aceşti bani pe un cont şi să fii gata în momentul în care îţi vin alertele pe bord, pentru că variaţia acestor defecţiuni care ies la iveală acum pare tot mai mare.

În atelierul lui Jesse a fost adus un Polestar 2, care avea erori grave ale sistemului său de înaltă tensiune, care făcea maşina imposibil de condus. Sistemul a înregistrat că ar exista conector neconform la polul negativ al bateriei. S-a mai declanşat şi o alertă de temperatură la invertor.

Jesse a făcut câteva teste detaliate la aceste conectoare prin computerul său de bord şi toate au fost trecute cu bine, ceea ce sugera că aceste conectoare n-au o problemă fizică, de fapt.

Însă pentru că maşina indica probleme la bateria principală, ea a trebuit scoasă de pe maşină, pentru a-i fi verificate circuitele direct.

S-a descoperit că o siguranţă din baterie a fost arsă, ceea ce cauza una din acele erori. Dar e o siguranţă de 500A, iar ca ea să fie arsă trebuia să se întâmple ceva grav în sistemul electric al maşinii.

Mecanicul a decis să demonteze şi invertorul motorului frontal, pentru a inspecta starea lui. Or, el e parte crucială din circuit şi era necesar să se afle dacă a fost afectat sau dacă el putea fi cauza.

În interior, s-a descoperit un invertor produs de japonezii de la TDK, care avea conectoarele trifazice în mare parte topite.

Acele conectoare sunt direct unite la semiconductoare, datorită cărora simulează frecvenţa necesară de curent alternativ trifazic. Şi aceste plăci au cedat, aparent de la supraîncălzire, carcasa având şi urme de fum pe interior. Deci, la un moment dat a existat şi un risc de aprindere pe acest Polestar.

Marea întrebare era dacă bateria a fost cauza primară sau invertorul. Pentru că în acest moment parcă niciuna nu părea să aibă o logică clară. Dar fără a verifica din nou bateria nu avea rost să se înlocuiască invertorul cu unul nou. Jesse spune că, de fapt, e posibil ca şi motorul să fie fost de vină pentru arderea invertorului.

Până la urmă, toate testele au arătat că anume invertorul ar fi fost cauza, iar motorul şi bateria erau în parametri buni. Aşa că a fost înlocuit invertorul cu unul nou, fiind programat, conectat şi calibrat.

Ca o măsură de precauţie, mecanicul a înlocuit nu doar siguranţa arsă a bateriei, ci şi conectoarele ei, întrucât dacă ea a ars, înseamnă că un curent suficient de mare încă să producă sudarea acelui metal a trecut pe acolo.

Mecanicul suedez spune că acest Polestar 2 are 219.000 km parcurşi, ceea ce explică de ce maşina nu mai e acoperită de garanţie.

Costul reparaţiei a inclus costul cumpărării invertorului de la un service oficial, de 3.000 euro. Un invertor la mâna a doua nu se poate folosi, pentru că nu poate fi programat decât pentru o singură maşină. Preţul final cu tot cu manoperă, siguranţe şi alte mici accesorii a fost de 6.000 euro.

Vezi totul în video-ul de mai jos. Poţi include subtitre cu traduceri automatizate în limba dorită din comenzile player-ului.