Am măsurat cât consumă o pompă de căldură acum, în cea mai rece perioadă din această iarnă, pentru a încălzi generos o casă

Acum câteva luni, am publicat o relatare amplă despre experienţa mea de folosire a unei pompe de căldură timp de 3 ani, în condiţiile climei din România şi Moldova. Am indicat atunci şi consumurile medii lunare, iar după ce am fost întrebat dacă au existat şi probleme tehnice în cei trei ani, într-un alt articol am explicat că, de fapt, pompa de căldură n-a avut nicio problemă, dar cea mai mare provocare a fost rezolvarea problemelor la reţeaua electrică, care avea parametri deviaţi din cauza vecinilor cu panouri fotovoltaice. Ei bine, acum în regiunea noastră e cea mai rece perioadă din acest an, cu temperaturi care coboară cu regularitate până spre -9, -10, şi chiar -12 sau -14 grade Celsius în fiecare peste trei săptămâni. De vreo două săptămâni temperaturile rămân la -6 până spre -3 grade Celsius şi ziua. Este cea mai lungă perioadă rece şi de când am instalat pompa de căldură, or, anterior asemenea perioade reci nu durau tocmai 3-4 săptămâni în continuu. De asta, ştiind cât de mult interes au trezit articolele anterioare, am măsurat mai exact cât a consumat pompa de căldură în ultimele 24 ore, în ultimele săptămâni, luna precedentă şi cea curentă.

Pompa de căldură e una de 16 kW putere termică, trifazică, deci e conectată la reţeaua electrică printr-o conexiune cu 3 faze. Sună complicat pentru cei ce nu au o asemenea conexiune, însă se poate depune o cerere la furnizor şi dacă se întrunesc condiţiile, oricine poate beneficia de o asemenea conexiune. La pompele de căldură mai puternice e recomandabil să existe o astfel de conexiune, pentru că astfel sarcina electrică se distribuie pe cele trei faze şi nu suprasolicită o singură conexiune. Desigur, acest lucru trebuie decis când se achiziţionează pompa de căldură, pentru a alege tipul corect.

Pompa de căldură despre care vorbesc azi e de origine Hitachi şi are şi rezervor de apă caldă menajeră integrat în unitatea interioară, deci ea asigură încălzirea termică a unei case de 270 metri pătraţi, în două nivele plus un demisol de suprafaţă mai mică, dar totodată aceeaşi pompă de căldură asigură şi apa caldă în toată casa. Asta se întâmplă alternativ, în funcţie de cât de solicitată e apa caldă. Pompa de căldură alternează ce încălzeşte, având grijă ca şi în rezervorul de apă să existe apă caldă la temperatura setată. Dar cel mai mare efort al ei e la încălzirea casei oricum. Living-ul şi băile au încălzire în pardosea, în timp ce odăile celelalte au calorifere de aluminiu, cu un număr mai mare de secţiuni, pentru a avea aceeaşi temperatură echilibrată şi în apa din podea şi în cea din calorifere. Ştiu că există şi configurări mult mai eficiente, deci cifrele pe care le voi anunţa pot fi şi cu 30% mai bune sau chiar mai mult pentru cei ce construiesc de la zero şi pot face din start tot sistemul în cea mai eficientă configuraţie. Casa e izolată termic.

Ei bine, în ultimele săptămâni, cu copii în vacanţă acasă, am setat o temperatură mai mare pentru încălzirea interioară — tocmai 42 grade Celsius în sistem, printre cele mai mari pe care le-am setat de când am pompa de căldură. Pot seta şi 55 grade Celsius, dacă aş vrea, dar nu e necesar. Cu 42 grade în sistem, în casă e suficient de cald încât să poţi umbla în tricou. În mod normal, aş fi setat poate 38-40 grade. Iar fiecare grad poate aduce alte economii. Însă tocmai prin asta va fi interesant exemplul, că arată dacă se poate asigura o căldură mai mult decât confortabilă în casă, doar cu o pompă de căldură, când afară sunt -14 grade Celsius, cum a fost astăzi noapte.

Am notat indicatorii contorului vineri dimineaţă, la ora 08:24. Erau 81.630 kWh. Am mers astăzi dimineaţă, sâmbătă, să văd indicii la aceeaşi oră 08:24. Erau 81.760 kWh. Am spus şi în relatările anterioare că în mod normal consumul de bază al casei, fără pompa de căldură inclusă, e de circa 900 kWh lunar iarna, ceea ce înseamnă 30 kWh pe zi. Aici se include plita cu inducţie, cuptorul de bucătărie, frigider, congelator, patru pompe electrice pentru sistemul de încălzire care ar fi pornite oricum şi la un cazan cu gaz, iluminare interioară şi exterioară, dar şi alte electrocasnice. Prin urmare, consumul net în ultimele 24 de ore al pompei de căldură a fost de 100 kWh, cu posibilitatea unei marje de eroare de +/- 5 kWh, dată de estimarea consumului de bază.

La 100 kWh consumaţi pentru încălzirea întregii case cu generozitate şi asigurarea apei calde, asta înseamnă un consum mediu de 4,17 kWh per oră, adică o putere medie electrică de 4,17 kW a pompei de căldură. Desigur, acum pompa nu asigură toţi cei 16 kW de putere termică, de care e capabilă, ci mai degrabă circa 10-12 kW de putere termică livrată în asemenea condiţii. Iar asta însemnă că ea încă reuşeşte să asigure un COP de 2,4-2,9 în asemenea condiţii. Iar acest indicator e unul ce include şi consumul pentru apă caldă menajeră, deci dacă am separa doar încălzirea, probabil am obţine cam 2,5-3,0 în valoarea COP-ului. Valoarea COP, în aceste condiţii, este oricum foarte bună, deci.

Foto: Condiţiile climaterice din aceste zile

Pompa de căldură face cicluri de dezgheţare periodice a unităţii exterioare, pentru topirea condensului îngheţat ce se depune pe ea în mod firesc. Pentru câteva minute, ea trimite refrigerent cald în unitatea exterioară şi topeşte condensul îngheţat, pentru ca apoi aerul să poată trece din nou mai uşor şi mai eficient în captarea de căldură.

Foto: Condens îngheţat, depus pe unitatea exterioară a pompei de căldură

Pompa de căldură e prevăzută să funcţioneze în regim normal până la -25 grade Celsius. Dacă temperatura scade la-26 sau -27, pompa ajunge practic la un COP de 1 şi atunci nu mai are rost să includă compresorul şi ventilatoarele unităţii exterioare, ci operează cu rezistenţele electrice interioare. Deci casa va fi încălzită, dar consumul de electricitate va fi de 1:1, dacă vor trebui generaţi 12 kWh de căldură termică, tot atâta electricitate se va consuma.

Foto: Temperatură medie de -14 grade Celsius şi una din sistem de 42 grade, înseamnă o diferenţă de temperatură necesară de 56 grade Celsius, ce trebuie produsă de pompa de căldură

Ce înseamnă 100 kWh consumaţi pe zi în această perioadă foarte rece în costuri? Ei bine, în Moldova, asta înseamnă 359 lei pe zi, echivalentul a 18 euro în costuri pe zi. Dacă am avea o lună de geruri crunte identice cu această zi, cea mai rece — ar însemna 10.770 lei în costuri, sau circa 540 euro. Sună mult, pentru că e un scenariu în care avem -12 sau -14 grade toată luna noaptea şi maxim -6 grade ziua, şi în acelaşi tip asigurăm 42 grade în sistem. Dar, totuşi, dacă divizăm la suprafaţă, ar fi 3.989 lei/100 m2 sau exact 200 euro/100 m2.

Dar nu acestea sunt costurile de facto, chiar şi cu ultimele săptămâni cu frig crunt. În ultimele 21 de zile, cam toate foarte geroase, pompa de căldură a consumat de facto 1.500 kWh. Extrapolând la 31 de zile ale acestei luni, şi presupunând că temperaturile vor rămâne la fel de reci, după cum anunţă şi prognoza meteo, pompa de căldură va consuma 2.200 kWh pentru această lună neobişnuit de geroasă, aşa cum nu a existat de mulţi ani. Iar asta înseamnă de facto 7.900 lei pentru încălzirea a 270 m2 şi apă caldă, ceea ce e echivalentul a 400 euro. Dacă am raporta la o suprafaţă în jumătate de atât, de 135 m2, cifra ar fi de 3.950 lei/lună, sau 200 euro. La o suprafaţă de 100 m2, cifra ar fi de 2.926 lei sau 148 euro.

Suma ar putea fi aici simţitor mai mică — cu 25-50% - dacă s-ar opta pentru o temperatură mai mică în casă, dacă ar fi o configuraţie mai eficientă în construcţia sistemului şi poate dacă izolarea termică ar fi şi mai bună de atât. Deci, cifrele obţinute de mine nu sunt cele mai bune posibile, ba dimpotrivă, arată o situaţie mai realistă când nu poţi reproiecta chiar totul de la zero şi mai există şi imperfecţiuni şi anumite pierderi.

Imagine simbol

În luna anterioară, decembrie 2025, când au existat şi zile geroase, şi unele mai blânde, consumul de energie pentru pompa de căldură a fost de puţin peste 1.100 kWh, cu jumătate de lună de temperatură dată tot la 42 grade în sistem şi cealaltă la 39 grade. Iar asta înseamnă cam 3.950 lei sau 200 euro, deci de două ori mai puţin, efectiv, într-o lună mai normală şi mai blândă. Raportat la o suprafaţă de 135 m2, asta ar însemna 1.980 lei, sau circa 100 euro, iar la 100 m2 ar însemna 1.465 lei, sau circa 75 euro.

Cât ar fi consumul de gaz, pentru că am şi cazan pe care-l testasem anterior? În condiţii blânde, e de 1 m3/oră, sau 24-25 m3 pe zi. În condiţii aprigi, se poate ajunge şi la 1,4-1,5 m3/oră. În ultimele 24 ore, cifra ar fi 35 metri cubi şi ar însemna peste 585 lei sau 29,4 euro pentru 24 ore. La nivelul lunii curent putem estima o medie de 1,35 m2/oră şi consumul total ar fi de 1.005 m3, ceea ce ar echivala cu 16.825 lei sau circa 845 euro.

Deci, până şi în condiţiile actuale aproape arctice, pompa de căldură rămâne o soluţie care e de aproape două ori mai ieftină în zilele cele mai geroase şi de peste două ori mai ieftină la nivelul întregii luni.