Angajaţii Volvo îndură frig în fabrica din Suedia, în condiţii de -15 grade Celsius afară, iar producătorul a fost raportat la inspecţia muncii

Suedia s-a confruntat în ultima perioadă cu temperaturi foarte reci, iar asta a dat un efect curios în interiorul fabricii principale Volvo, Torslanda, situată lângă Goteborg. Angajaţii se plâng că îndură frig în interior, temperaturile fiind atât de reci, încât acestora le îngheaţă mâinile şi nu pot opera cu ele cu dexteritatea necesară la munca de asamblare a maşinilor. Producătorul Volvo a fost raportat la autoritatea de inspecţie a muncii în rezultatul acestei situaţii, informează publicaţia suedeză Dagens Arbete.

Temperaturile raportate în interiorul halei de asamblare, unde oamenii muncesc la producţia de maşini, sunt cuprinse între 10 şi 16 grade Celsius. Standardele industriale spun că acolo unde există muncă făcută cu mâinile de oameni şi e nevoie de dexteritate, temperatura trebuie să fie de minim 16 grade, cu recomandarea de a o avea setată la 16-20 grade Celsius. La temperaturile mai mici de 16 grade Celsius, cu mâinile operând în formă expusă, motricitatea începe să aibă de suferit, iar la 10-13 grade apar dificultăţi şi imprecizie în operarea manuală.

E bizar să auzim acum despre o asemenea problemă la cea mai veche fabrică activă Volvo, care a operat întotdeauna în condiţii de climă scandinavă severă, mai ales că acum 10 ani sau 20 de ani nu erau raportate probleme atât de severe. Ce s-a schimbat, deci, şi care e motivul că angajaţii Volvo trebuie să îndure frig acum?

De fapt, presa suedeză spune că problema a fost raportată la nivel oficial pentru prima dată în iarna anului 2023 şi se acutizează de fiecare dată când afară sunt temperaturi foarte rece, de -12, -15 grade sau chiar mai jos.

Volvo a făcut o anchetă internă pentru a descoperi cauzele frigului şi a determinat că răcirea halei de producţie e cauzată de deschiderea portierelor la rampele de descărcare a camioanelor. De fiecare dată când o asemenea uşă imensă e deschisă şi un camion e tras la punctul de descărcare, livrând componente de la furnizori, volume imense de aer rece pătrunde în hala fabricii. Volvo a identificat şi problema că uneori unele din uşi nu se închideau complet după plecarea camioanelor şi continuau să lase frigul să pătrundă în interior.

Contrar intuiţiei generale, zona de descărcare a camioanelor nu e complet separată fizic de hala principală de producţie, unde are loc asamblarea maşinilor, iar astfel răcirea acestei zone se răspândeşte în întreaga fabrică, făcând temperaturile greu de suportat.

Volvo a fost avertizat să întreprindă măsuri pentru a rezolva problema, iar soluţia aplicată de compania suedeză, deţinută de chinezi, a fost să le înmâneze angajaţilor haine mai groase şi să creeze un chat al angajaţilor, unde, cine observă uşile de la rampele de descărcare neînchise complet să le raporteze, ca altcineva ă le poată închide mai repede.

Soluţiile n-au avut mare efect deocamdată, iar unii angajaţi, mai ales cei ce au de înşurubat lucruri, de manipulat utilaje cu precizie sau de asamblat componente pe maşină, se plâng de dificultatea de operare în condiţii de frig.

De ce aceste probleme nu au fost raportate înainte, însă? Ce era diferit la fabrica Volvo până atunci, ne-am întrebat noi? Şi ne-am reamintit că Volvo anunţa cu mare mândrie în vara anului 2021 că a transformat fabrica Volvo într-un neutră din punct de vedere climatic. Ca parte din această schimbare, fabrica Volvo a trecut la un alt sistem de încălzire.

Acest sistem minimizase folosirea de carburanţi fosili, precum gazul natural, în cazanele fabricii, şi trecuse la biogaz. Doar că rolul cazanelor proprii a devenit secundar, de completare, primele 50% din capacitatea maximă de încălzire provenind din acel moment de la căldura venită din sistemul centralizat, şi de la recuperarea de căldură industrială degajată acolo unde are loc topirea de oţel şi alte procese generatoare de temperaturi mari.

Foto: Fabrica din Torslanda, acum mai multe decenii

Odată cu asta, sistemul a devenit mult mai restrictiv şi mai concentrat spre minimizarea temperaturilor şi costurilor generate de încălzire. Noaptea temperaturile sunt reduse, pentru a se face economie, şi doar dimineaţa sunt setate să revină la normal. Temperaturile de referinţă sunt setate mai mici, spre deosebire de timpurile de dinaintea acestui sistem, când temperaturile interioare erau setate mai mari, cu ideea că marja mai mare va acoperi aceste momente de deschidere a uşilor. Sistemul anterior pe carburanţi fosili reacţiona mai rapid la răcirea locală a zonei de încărcare şi compensa mai rapid pierderea de căldură. Noul sistem face asta mai lent, fiind axat spre eficienţă.

Aşadar, nu neapărat trecerea la un sistem mai inteligent, cu recuperare şi folosire a unor surse fără CO2 e problema, ci modul foarte restrictiv în care acesta a fost proiectat şi funcţionează, cu reacţii mai lente şi surse de generare de căldură care se propagă mai lent. Într-un spaţiu închis, asta poate funcţiona prin echilibrare de lungă durată. Însă într-un spaţiu unde sursele de pierderi bruscă de energie termică sunt multe şi frecvente, se pare că restabilirea rapidă a acelei energii termice fie n-a fost luată în calcul, fie nu se doreşte antrenarea de mai mult biogaz scump în ardere, pentru a compensa de fiecare dată mai rapid pierderile. Sindicatele suedeze, însă, le cer celor de la Volvo să rezolve această problemă rapid.