După ce o turbină eoliană chinezească de 20 MW s-a rupt acum un an, un alt producător a instalat o turbină de putere similară, dar cu randament mai mic decât cele europene

Turbinele eoliene sunt un domeniu unde China şi Europa concurează foarte aproape una de cealaltă în ultimii ani. Producătorii din Europa, precum Vestas, au fost cei care au inventat designul de bază al turbinelor actuale şi au perfecţionat totul pentru a obţine un randament tot mai mare şi dimensiuni tot mai mari, iar alţi producători europeni, precum Siemens Gamesa sau Nordex, ţin pasul cu aceste evoluţii. Şi, apropo, puţini ştiu, dar cutiile de viteze ale multor turbine eoliene, ca şi multe alte mecanisme, sunt produse de producătorul german ZF, cel care face cutii de viteze şi pentru automobile şi camioane. Ei bine, China de cealaltă parte a evoluat mult în ultimii ani şi are producători puternici, precum Goldwind şi Mingyang SE. În ultimii 3-4 ani a existat o adevărată cursă între producătorii europeni şi chinezi de anunţare a turbinelor tot mai mari şi mai puternice, iar acum mai bine de un an China a suferit un eşec, când, l-a doar câteva luni după ce Mingyang SE instalase cea mai puternică turbină operaţională din lume, de 20 MW, ea s-a rupt, scoţând la iveală limitările tehnice ce vin odată cu diametrele mai mari. Acum, însă, producătorul chinez Goldwind a instalat o turbină de putere similară, cu producţie generoasă de electricitate. Doar că randamentul rămâne a fi în continuare mai mic decât la cele europene.

Foto: Instalarea noii turbine de 20 MW în China

Turbina eoliană maritimă a Europei, ce şi-a obţinut o poziţie emblematică în ultimii ani, e Vestas V236-15.0 MW, cu o putere instalată de 15 MW. Când a fost anunţată, ea era cea mai puternică turbină eoliană din lume. Dar apoi chinezii au anunţat modele de 16 MW, 18 MW, 20 MW. La un moment dat, graba de a lansa noi turbine la chinezi a devenit atât de mare, încât s-au anunţat turbine de 22, 24 şi 26 MW având doar generatoarele şi nacelele pentru ele pregătite, nu şi turbinele propriu-zise produse şi instalate. E ca şi cum am anunţa un record pentru o nouă hidrocentrală când avem turbinele pentru ea, dar n-am construit încă barajul şi galeriile.

Foto: Turbina Vestas V236-15.0MW, de 15 MW putere instalată

Chinezii nu aveau nici măcar echipament de testare a acestor generatoare puternice o perioadă, iar apoi au creat câteva, ce le vor permite teste actuale şi viitoare de până la 36 MW. Totuşi, construcţia propriu-zisă a palelor de turbină şi instalarea a rămas în urmă faţă de ritmul anunţării lor.

Foto: Standul de testare de 36 MW din China, creat de Sany

În acelaşi timp, nici Europa n-a rămas în urmă cu standurile de testare, astfel încât cei de la ZF au inaugurat în Belgia cel mai puternic stand de testare a turbinelor eoliene din lume, de 30 MW şi 45 MNm, depăşind China.

Foto: Standul celor de la ZF, din Belgia

În luna august 2024, Mingyang SE anunţase, în sfârşit, că a instalat o turbină de 20 MW pe un poligon de teste, declarând-o cea mai puternică turbină eoliană din lume din cele instalate şi operaţionale. Şi aveau dreptate, tehnic vorbind. Turbina de 20 MW era într-adevăr cea mai puternică. Dar încă atunci noi atrăgeam atenţia că randamentul noii turbine chinezeşti de 20 MW este mult mai mic decât al turbinei emblematice Vestas, de 15 MW. Turbina chinezească promitea o producţie anuală de 80 GWh de electricitate, ceea ce înseamnă un factor mediu de capacitate de 45,7%. Turbina Vestas are aceeaşi producţie anuală de 80 GWh, la doar 15 MW, având un factor de capacitate exemplare de 60,8%.

Foto: Instalarea turbinei de 20 MW din august 2024

În decembrie 2024, însă, turbina chinezească de 20 MW s-a rupt, din cauza unui taifun din regiunea unde fusese instalată, deşi turbina era anunţată ca fiind proiectată să reziste la orice taifun imaginabil. Acel incident a fost recunoscut de producător şi a arătat cât de dificil e să se producă o turbină a cărei pale au lungimi de 140-145 metri, cu un braţ al forţei enorm, care să rămână integrale structural în asemenea condiţii.

Foto: Tubina de 20 MW, ruptă în decembrie 2024

Din nou, Europa şi-a luat revanşa şi în aprilie 2025 cei de la Siemens Gamesa au instalat în Danemarca cea mai puternică turbină eoliană din lume, sub formă de test, de 21,5 MW, cu un diametru al elicei de 276 metri. Noua turbină eoliană europeană e estimată să producă 75 GWh anual în zone cu viteze moderate ale vântului, de 8,5 m/s, şi 110-115 GWh anual la viteza media de referinţă pentru turbinele maritime, de 10 m/s. Prin urmare, noua turbină europeană a adus un progres real faţă de cea de la Vestas de 15 MW — nu doar în puterea instalată, ci şi în producţie totală, randamentul ei fiind similar cu Vestas, de 58,6-60%.

Foto: Transportarea turbinei Siemens Gamesa de 21,5 MW pentru instalare

În august 2025, China a anunţat că e pe cale să instaleze deja ea cea mai puternică turbină din lume, de 26 MW, şi chiar publica imagini cu transportarea celor 3 pale, destinate pentru ea.

Foto: Transportarea palelor pentru turbina de 26 MW din China

Această nouă turbină e produsă de cei de la Dongfang Electric şi are un diametru de 310 metri, o dimensiune ce depăşeşte înălţimea turnului Eiffel din Paris.

Turbina a fost instalată pe un poligon de teste, de pe uscat, în apropiere de mare şi chinezii anunţat că la 10 m/s, turbina va produce 100 GWh de electricitate anual, ceea ce e fără îndoială impresionant, dar e mai puţin decât turbina europeană de 21,5 MW. La 26 MW putere instalată, asta înseamnă doar 43,9% factor capacitate.

Ei bine, chinezii pretind că turbina instalată acum, de 20 MW, de către cei de la Goldwind, e cea mai puternică turbină din lume instalată în larg. Dacă aruncăm o privire mai sus la turbina europeană de 21,5 MW de pe poligonul din Danemarca, şi cea de 26 MW de pe poligonul chinez, vom constata că partea de cea mai puternică turbină din lume e valabilă doar în combinaţie cu faptul că ea a fost instalată în largul mării, nu pe un poligon. Ea a fost instalată la 30 km de ţărm, în marea Minnan, unde apa e ceva mai adâncă de 40 de metri.

Noua turbină are 300 metri diametru, iar palele măsoară 147 metri lungime. Turnul are 174 metri înălţime. Chinezii spun că turbina e echipată cu tehnologii inteligente, precum scanarea curenţilor de vânt cu ajutor unui LiDAR, iar astfel ea e mai eficientă în a-şi ajusta unghiul nacelei şi a profita mai bine de vânt.

O asemenea tehnologie avansată ar trebui să-i crească randamentul, dar chinezii anunţă că producţia anuală e estimată la 80 GWh, deci exact cât turbina europeană Vesta de 15 MW. Asta înseamnă că noua turbină de 20 MW a chinezilor are doar 45,7% factor de capacitate, exact cât avea şi acea turbină de acum un an, care s-a rupt. Doar că, dacă acea turbină care s-a rupt avea 292 metri, noua turbină Goldwind are 300 metri, deci pune şi mai mult stres mecanic pe palele ei. Dar, e produsă de altă companie, prin urmare poate integritatea ei structurală a fost calculată mai minuţios.

Noua turbină de 20 MW, instalată acum în China, a fost finanţată de China Three Gorges, o companie gigantică din China, deţinătoare a peste 100 hidrocentrale, inclusiv cea mai mare din lume. Cei de la China Three Gorges studiază astfel randamentul real al noi turbine, pentru a estima dacă e cazul să-şi extindă mai mult prezenţa în energia eoliană, pe lângă hidrocentralele pe care le deţin, a căror putere instalată însumează în jur de 100 GW.

Dar instalarea de acum arată elocvent competiţia crâncenă care are loc între China şi Europa în acest domeniu. Şi deocamdată e unul din domeniile în care Europa concurează de la egal la egal, iar dacă analizăm randamentul turbinelor, atunci Europa e încă într-un avans important.