(VIDEO) Un mecanic a descoperit şuruburi în interiorul unui motor Maserati V8, încercând să-l repare pentru prima dată în experienţa sa

Mecanicii cu experienţă şi totodată cunoştinţe profunde pe care să le aplice în munca lor, care să înţeleagă deplin o diversitate mare de motoare şi să ştie şi mici secrete acumulate de-a lungul anilor, sunt de nepreţuit oriunde în lume, mai ales în timpurile noastre, când se fac mult mai puţine reparaţii punctate şi se optează mai degrabă pentru înlocuirea unor module mari sau chiar a motoarelor în întregime. Manopera mecanicilor costă tot mai mult peste tot în lume, Suedia chiar atenţiona că service-urile au ajuns să taxeze ora mai mult decât casele de avocatură de top din aceeaşi ţară. Totuşi, un mecanic cu experienţă poate identifica de multe ori mai repede problema şi merge exact la ţintă cu reparaţia, fără a consuma ore în încercări şi explorări, şi atunci chiar şi reparaţiile la unele motoare mai simple sunt raţionale în cost. Dar până şi cei mai experimentaţi mecanici, cu zeci de ani de muncă în spate şi deţinători ai unor ateliere cu echipe mari, sunt luaţi prin surprindere uneori, când sunt rugaţi să repare motoare la care n-au avut ocazia să lucreze niciodată în cariera lor. De curând mecanicul Dave Bell, unul din cei mai respectaţi şi experimentaţi din SUA, a avut o asemenea experienţă când a fost rugat să repare un motor V8 de Maserati, într-o lucrare ce costă de obicei 30.000 dolari. Dar ceea ce a descoperit interior nu avea o explicaţie tehnică.

Ăsta e preţul cerut de obicei pentru o revigorare profundă a unui asemenea motor în SUA. Nu un motor nou, nu un mod vândut la mâna a doua, ci reparaţia profundă cu toate lucrările necesare făcute pentru o revigorare completă. Dave a fost întrebat dacă-l poate face mai bine şi eventual mai repede, pentru a avea la final o factură mică. El spune că n-a lucrat niciodată în viaţa sa la un asemenea motor Maserati, dar e entuziasmat de provocare şi a acceptat cu drag lucrarea.

Motorul e un V8 de 4,2 litri, aspirat. E un propulsor lansat în 2002, care a fost derivat mecanic de pe motoarele Ferrari, şi a fost produs până spre 2008, fiind amplasat sub capota mai multor modele, cu puteri cuprinse între 390 şi 405 CP. Era un motor ce putea fi turat până la 7.200 rpm, cu un sunet absolut fenomenal scos pe ţevile de eşapament. El a evoluat mai apoi în cel de 4,7 litri.

Dave şi colegul său au început prin a dezasambla motorul pentru a-i vedea construcţia şi a-i estima starea actuală. Primele în listă au fost capacele arborilor cu came. Construcţia arborilor cu came s-a dovedit a fi simplă, cu timpi variabili doar pe partea de admisie, respectiv doar unul din arbori avea mecanismul ce permite devierea timpilor de deschidere a supapelor de admisie.

Injectoarele nu erau într-o stare rea, iar o mulţime din componentele auxiliare ale motorului au putut fi dezasamblate cu uşurinţă, având aceeaşi mărime a buloanelor. Mecanicul spune că e impresionant cât de prietenos pare motorul pentru efectuarea lucrărilor.

Galeria superioară de admisie, localizată între blocurile V, a fost demontată cu uşurinţă, iar în interior nu existau depuneri carbonice excesive.

Alternatorul e montat pe centru, între cele două V-uri, iar termoflotul are o dimensiune uriaşă la acest motor, fiind amplasat de asemenea între V-uri.

A urmat scoaterea capacului din zona lanţurilor de distribuţie, iar aici există două lanţuri, câte unul pentru fiecare bloc, şi un al treilea lanţ pentru pompa de ulei.

Motorul avea un filtru de ulei Maserati pe el, ceea ce indică şi faptul că a beneficiat de mentenanţe la service-uri oficiale.

Scurgerea uleiului din motor a arătat, însă, că acesta conţine mici particule metale lucioase, fapt care i-a şi determinat probabil necesitatea unei revizii profunde. La cât de bine arată motorul în partea superioară, primii suspecţi sunt cuzineţii, bineînţeles.

Doar că atunci când a fost scoasă baia de ulei, s-a descoperit nu doar alte particule mici, ci şi vreo şase şuruburi căzute de undeva, dar şi alte bucăţi neclare de metal. Deci, motorul a suferit o defecţiune mai gravă decât nişte cuzineţi uzaţi.

Alte şuruburi au fost găsite în sorbul de ulei şi în zona pompei de ulei. Dar încă era absolut neclar de unde puteau proveni atât de multe şuruburi în interiorul unui motor Maserati.

O piesă descoperită în baia de ulei provenea de la o şină pentru lanţul de distribuţie, deci putem estima că distribuţia motorului a avut de suferit la un moment dat şi ea ar fi putut cauza colapsul. Toate şinele s-au dovedit a fi complet uzate, unele din ele până la metal.

Dave spune că e impresionat de construcţia motorului Maserati, porturile de răcire cu antigel fiind imense spre ambele blocuri, termostatul fiind poziţionat aproape de pompă, iar axele fiind toate solide, pregătite pentru o performanţă supremă.

Şi întrucât acest motor avea injecţie indirectă, prin port, valvele de admisie sunt curate, dar şi acolo tot spaţiul din jur e super şlefuit, aşa cum puţine motoare se pot lăuda, mai spune mecanicul.

Totuşi, pe cât de bine a fost gândită răcirea, se pare că mentenanţa ei n-a fost făcută la timp, iar lichidul de răcire a ajuns să degradeze în calitate. Reziduuri se pot vedea în interiorul celor două V, prin canalele unde circula antigelul.

Prima garnitură de chiulasă era în stare bună, iar mecanicul s-a lăsat impresionat şi de cum e concepută chiulasa, cu canale de răcire imediat până supapele de evacuare, pentru a prelua căldura. Se pare că inginerii italieni se vor simţi mândri de aprecieri atât de profunde.

Aprecierile cu continuat cu construcţia şi precizia pistoanelor, iar interiorul cilindrilor arăta perfect. Deci, chiar dacă în motor există acele şuruburi căzute în bala de ulei, partea esenţială a acestui a supravieţuit cu bine.

A fost deschisă apoi şi zona arborelui cotit, iar cuzineţii s-au dovedit a fi într-o stare relativ bună, cu o uzură acceptabilă. Cel mai probabil, metalul din ulei nu venea de la ei, deci, ci de la patinele uzate de la distribuţie. Doar că încă e absolut neclar de unde provine numărul mare de şuruburi găsite în bala de ulei.

Pistoanele erau în stare impecabilă, cu segmenţi subţiri, dar precişi şi eficienţi. Mecanicul spune că pistonul are în el toate soluţiile scumpe şi bune, corecte din punct de vedere ingineresc, pentru un motor de înaltă performanţă.

Concluzia mecanicului cu experienţă e că motorul e absolut în regulă şi poate fi restaurat cu lucrări relativ simple, de şlefuire şi curăţare. Problema motorului era că acesta avea nevoie de o distribuţie nouă, demult, şi poate şi o revizie la sistemul de răcire. Iar costurile ar fi jumătate din cei 30.000 dolari menţionaţi mai sus. Dar prezenţa acelor şuruburi e marea enigmă, pentru care nu există nicio explicaţie, pentru că nu există nicio piesă în motor unde ele să se fi potrivit şi de unde să fi căzut. Aşa că mecanicul tinde dă creadă că cineva, la un moment dat, a sabotat intenţionat acest motor, aruncând şuruburile în interior. E greu de imaginat că cineva ar putea face asta, dar o altă explicaţie plauzibilă nu poate fi găsită aici.

Vezi totul în video-ul de mai jos.