Cel mai mare set de transformatoare HVDC din istorie a fost fabricat pentru regiunea NEOM din Arabia Saudită, deşi proiectul acesteia a devenit un dezastru financiar

Acum 4 ani, scriam că Arabia Saudită anunţa cu mare mândrie demararea unui oraş linear de 170 km lungime, fără maşini şi fără străzi clase. Acel oraş neordinar trebuia să fie parte a unei întregi regiuni vizionare, numită NEOM, iar saudiţii au tot dezvăluit ulterior noi şi noi oraşe, precum oraşul plutitor hexagonal industrial Oxagon, sau o staţiune de ski la altitudine, în deşert, apoi chiar şi un mic oraş multietajat integrat într-un munte, pe verticală. Anunţarea proiectelor a continuat şi mai departe, toate prezentate în imagini grafice sofisticate, la nivel de science-fiction. Totul părea un proiect gigantic, care trebuia să atragă oameni inovativi din toată lumea, într-un soi de oraşe libere hi-tech ale viitorului, cu reglementări locale progresiste. Lucrurile sunau într-adevăr frumos şi ambiţios, doar că ambiţiile erau uriaşe, şi ulterior a devenit clar că o asemenea scară de construcţie nu se poate face atât de rapid şi ar avea buget mult mai mare decât estimările iniţiale. Deja în aprilie 2024 scriam că proiectul grandios al oraşului linear The Line, de 170 km lungime, se reduce cu 168 km, până la doar 2,4 km. Alte oraşe au fost suspendate cu totul. Lucrările de construcţie au loc, dar scara şi ritmul lor nu sugerează nicidecum că s-ar putea observa un progres pe măsura ambiţiei iniţiale, mai ales că în martie 2025 scriam că mega proiectul NEOM se transformă într-un dezastru financiar, cu un buget ce ajunsese de la 500 miliarde la 9 trilioane de dolari. Nici măcar fondul suveran al Arabiei Saudită nu mai poate înghiţi asemenea sume şi acest proiect, dacă ar fi realizat la fel de repede cum se dorea iniţial, ar risc să falimenteze tot fondul şi toată ţara. Totuşi, în toată vâltoarea de anunţări de proiecte s-au făcut comenzi pentru componente importante, s-au semnat contracte, iar acum elveţienii de la Hitachi Energy au anunţat că au produs la fabrica lor din Brazilia cel mai mare set de transformatoare HVDC din istorie, destinat regiunii NEOM, pe care-l vor livra în Arabia Saudită şi-l vor instalat acolo, chiar dacă nu e foarte clar când vor fi folosite aceste utilaje.

Hitachi Energy e una din cele mai experimentate companii din lume în tehnologia transformatoarelor de înaltă putere a tehnologiei de linii HVDC. Îşi are originea în Elveţia, pentru că e succesoarea companiei elveţiene Brown, Boveri & Cie, fondată în 1891, fiind specializată în producţie de transformatoare, motoare AC şi DC, turbine de abur şi de gaz şi echipament electric, inclusiv pentru locomotive. În anul 1988, compania a fuzionat cu suedezii de la ASEA şi a format compania ABB de azi, unde A-ul venea de la ASEA, iar BB de la Brown şi Boveri. În 2018, cei de la ABB au fost de acord să vândă 80,1% din divizia producătoare de transformatoare şi echipament electric mare către japonezii de la Hitachi, iar în urma acestei decizii în 2020 a fost fondată compania Hitachi ABB Power Grids, cu 80,1% deţinute de Hitachi şi 19,9% de ABB. La scurt timp, Hitachi i-a convins pe ABB să-i vândă şi celelalte 19,9%, compania fiind redenumită în Hitachi Energy şi fiind deţinută acum de japonezii de la Hitachi, dar păstrându-şi sediul în Elveţia şi fabricile din întreaga lume, inclusiv multe din ele în Europa.

Ei bine, setul de transformatoare despre care vorbim azi au fost produse la fabrica Hitachi Energy din Brazilia, cu o istorie de 70 de ani. Sunt tocmai 14 transformatoare mari, toate destinate unui singur proiect, Neom, sau mai bine zis sau mai bine zis liniei de transmisie HVDC între Neom şi regiunea Yanbu, care trebuia să asigure furnizarea de electricitate din surse regenerabile pentru toată regiunea hi-tech.

Această linie de transmisie HVDC, e formată, conform proiectului, din 3 linii paralele de curent continuu, de 525 kV, a câte 3 GW fiecare, având o capacitate de transport cumulată de 9 GW. Toată electricitatea consumată de România la orele de vârf ajunge de obicei cam la 9 GW — deci pute să ne imaginăm scara imensă a acestui proiect.

Distanţa acestei linii e de circa 650 km, la o asemenea lungime fiind mai logic să se folosească linii cu curent continuu, în locul celor alternativ, pentru că pierderile sunt mult mai mici. Iar conform proiectului iniţial, regiunea Yanbu trebuia să aibă capacităţi imense de producţie de energie din surse solare şi eoliene, cu centrale de stocare.

Conform planului iniţial, în 2027 prima linie de 3 GW trebuia să fie deja construită, cu toate echipamentele livrate. Hitachi Energy a fost contractată pentru a o proiecta şi a produce echipamentele cele mai sofisticate pentru ea, precum cele 14 transformatoare. Şi elveţienii şi-au onorat obligaţiile, producând totul în timp.

Ei anunţă că vor organiza de aici încolo o operaţiune logistică unică în istorie de transport terestru şi maritim a acestor transformatoare, de 580 MVA fiecare. Transformatoarele fără componentele auxiliare cântăresc 342 tone fiecare ca şi modul transportabil unitar, iar la destinaţie, cu componentele auxiliare, vor cântări 512 tone fiecare.

Deci, vorbim de 7.168 de tone de echipamente electrice ultra sofisticate şi puternice, pentru unul din cele mai puternice şi grandioase proiecte HVDC din lume şi din istorie. Elveţienii spun că niciodată n-au livrat un set atât de mare în număr şi putere cumulată de transformatoare pentru un singur proiect.

Partea bună e că, deşi NEOM e un proiect care e foarte departe în ritm faţă de ambiţiile iniţiale, saudiţii au venit la fabrica braziliană, au inspectat transformatoarele şi le vor accepta, anunţând că indiferent de ritmul de construcţie al oraşelor din NEOM; infrastructura energetică e primordială şi va fi construită în termenii agreaţi iniţiali, mai ales că în regiunea Yanbu se construiesc şi parcurile de energie regenerabilă între timp.

Deci, chiar dacă NEOM naşte mari îndoieli despre viabilitatea sa, inclusiv dacă va mai fi dus la bun sfârşit vreodată, linia electrică HVDC va fi construită, iar aceste transformatoare nu vor deveni doar nişte stocuri inutile de utilaje. Ba dimpotrivă, saudiţii cred că odată ce infrastructura energetică va fi pusă la punct, s-ar putea ca şi investitorii privaţi să fie mai atraşi de a veni cu propriile contribuţii care acest proiect grandios să prindă ritm şi să ajungă la viziunea dorită.