Deşi Stadler contestă licitaţia câştigată de Siemens pentru trenurile din Elveţia, cele două companii vor crea prima reţea de trenuri autonome din lume în Danemarca

Acum trei luni, scriam că elveţienii au aflat cu indignare că operatorul lor feroviar naţional, SBB, a plasat o comandă de 200 de trenuri pentru Siemens, refuzând contractarea producătorului elveţian Stadler. Compania elveţiană a protestat public faţă de decizia celor de la SBB, aducând o listă lungă de argumente de ce această decizie i se părea nejustificată, iar cei de la SBB, la rândul lor, declaraseră atunci că trenurile SBB au fost mai competitive în ofertă şi că legea nu le permitea să aleagă trenurile Stadler doar pentru că sunt elveţiene. Dar a fost încălcată o tradiţie nescrisă, prin care contractele cele mai mari şi mai importante erau de obicei orientate spre producătorul autohton. În decembrie, scriam că Stadler a şi contestat în mod oficial licitaţia, blocând-o şi declanşând un proces de revizuire şi control extern la SBB, fiind dezvăluite noi argumente şi noi justificări din partea SBB. Noi mai spuneam că cei de la Siemens nici nu anunţaseră rezultatele acelei licitaţii, probabil nefiind nici ei siguri până la final, deşi o altă licitaţie câştigată la SBB, pentru elemente hi-tech în sistemul feroviar, fusese anunţată. Iată că acum, apare şi o noutate neaşteptată, prin care aflăm că, deşi Stadler contestă licitaţia câştigată de Siemens pentru trenurile din Elveţia, cele două companii vor crea împreună prima reţea de trenuri autonome din lume în Danemarca.

Vorbim, deci, despre prima reţea cu trenuri care nu vor mai avea un mecanic uman, care să le conducă, acestea urmând să ruleze autonom, cu pasageri la bord. Trenuri autonome mai există în lume — ele apărând iniţial în mai multe aeroporturi din lume, făcând conexiuni între terminale, apoi au fost extinse la unele linii foarte limitate, preponderent de metrou. Aici, însă, vorbim despre reţeaua obişnuită de căi ferate terestre, cu toate condiţiile ei uzuale de înaintare, reguli de trafic, semafoare, bariere, treceri, intersecţii şi tot ceea ce presupune traficul feroviar.

Noile trenuri şi noul sistem dezvoltat de Stadler şi Siemens va trebui să corespundă standardului GoA4, adică un condus complet autonom, fără nici măcar supraveghere umană din cabină. Iar toată misiunea e şi mai dificilă, pentru că trenurile vor acoperi şi regiunea foarte aglomerată a capitalei, Copenhaga, unde trenurile circulă la intervale atât de mici, încât au decalaj de până la 7 minute şi jumătate între ele pe liniile externe şi până la 1 minut şi jumătate în interiorul oraşului.

Operatorul căilor ferate daneze, DSB, numeşte acest program drept cea mai mare investiţie din ultimii 90 de ani de ale căilor ferate S-Bane din Danemarca. Costul sistemului contractat cu consorţiul format din cele două companii e de circa 3 miliarde de euro.

Aşadar, Stadler şi Siemens vor trebui să construiască şi să furnizeze 226 trenuri articulate a câte 4 segmente fiecare, cu opţiunea ca operatorul să mai comande alte 100 trenuri suplimentare. Designul noilor trenuri a fost elaborat să respecte tradiţia S Bane din Danemarca, dar şi să accentueze inovaţia condusului autonom, or, în faţă nu există un compartiment separat cu post de condus, ci un parbriz imens prin care să văd direct scaunele pasagerilor.

Stadler va fi cel care va fabrica direct toată structura de bază a acestor trenuri, de la caroseriile acestora până la boghiuri şi chiar dotarea lor completă în interior. Siemens, însă, le va echipa cu motoare proprii şi cu un sistem de frânare produs de ei. Sistemul electric de la bord va fi asigurat tot de Siemens, împreună cu toate elementele de control în condus autonom ale acestor trenuri, şi toţi senzorii pe care acest sistem să se bazeze.

Fiecare tren va avea 56 metri lungime, fiind format din 4 secţiuni conectate între ele cu articulaţii şi oferind 120 de locuri pe scaune, 36 scaune adiţionale rabatabile şi alte 300 locuri pentru pasagerii din picioare. Uşile au fost proiectate pentru a fi late şi a asigura acces uşor, iar aceste uşi vor fi de asemenea acţionate autonom.

E curios că sistemul de frânare montat de către cei de la Siemens pe aceste trenuri autonome nu va fi unul obişnuit, pneumatic, ci unul brake-by-wire, acţionat electric. Fiecare roată va avea un mecanism de frânare acţionat prin impulsuri electrice, ceea ce elimină circuitele de aer comprimat, valve, rezervoare şi conducte asociate. Siemens dă garanţii că noul sistem de frânare va fi mai sigur decât cel pe bază pneumatică, răspândit de 150 de ani în domeniul feroviar, întrucât controlează separat fiecare punte. Sistemul are integrate în el şi soluţii de redundanţă, inclusiv frâne de urgenţă în cazul unor disfuncţionalităţi.

Schimbarea sistemului de frânare reduce circa 750 kg de greutate de pe un tren cu 4 compartimente, iar într-un an permite economisirea a până la 15-16 MWh de electricitate datorită eliminării necesităţii de a avea compresoare care asigură presiunea în sistem.

Noile trenuri vor trebui să asigure o creştere a capacităţii de transport de pasageri cu 35%. Iar ca acestea să funcţioneze impecabil cu condusul autonom, cei de la Siemens vor instala multipli senzori şi elemente hi-tech şi pe toată reţeaua de cale ferată pe care acestea vor circula, pentru a le elimina orice şanse de erori.

Foto: Reţeaua actuală de căi ferate şi un tren actual S-Bane din Danemarca

Primele trenuri din noul contract vor fi livrate de Stadler şi Siemens în 2032, iar livrările vor continua până în 2040. În 2030, sistemul de condus autonom va începe a fi testat deja pe calea ferată daneză, iar în 2033 sistemul trebuie să nu mai aibă nevoie de nicio monitorizare în teren.

În lume mai există câteva ipostaze de reţele feroviare autonome, dar ele sunt fie limitate la doar o singură rută, fie rulează pe căi ferate izolate. Unele din ele, precum cele din Franţa şi Germania, au prevăzute în viitor posibilitatea trecerii la condus autonom, dar cu lungi etape de supraveghere. Chiar şi China are linia autonomă Beijing Yanfang, dar ea e separată de traficul feroviar obişnuit, într-un stil mai apropiat de o linie separată de metro. Prin urmare, noul sistem din Danemarca, prin faptul că implică o întreagă reţea mare de căi ferate obişnuite, va fi primul din lume desfăşurat într-un asemenea context şi o asemenea anvergură.