Germanii au descoperit statistici îngrijorătoare în urma analizei a aproape 1 milion de maşini plug-in hibride din toată Europa

Despre maşinile plug-in hibride se cunosc relativ pe larg două lucruri esenţiale — că proprietarii nu le prea încarcă la fel de frecvent precum estimează omologările oficiale care le indică cifrele de consum şi că bateriile acestora degradează mult mai rapid decât la maşinile electrice. Despre degradarea bateriilor, vorbeam într-un articol care se referea la un studiu ADAC de acum câteva luni, însă azi vorbim de un nou studiu al Institutului Frauenhofer din Germania, care a analizat datele de la aproape 1 milion de maşini plug-in hibride din Europa şi a descoperit statistici îngrijorătoare.

Analiza institutului german a cuprins 981.000 de automobile plug-in hibride, separate în 1.436 de modele distincte, produse între 2021 şi 2023. Datele colectate vin direct de la aceste automobile şi conţin cifre reale, din exploatarea lor reală, fără măcar ca proprietarii să ştie foarte exact că maşinile lor transmit aceste date.

Dacă am trezit nedumerire, atunci explicăm că din ianuarie 2021 încoace, conform directivei UE 2017/1151, maşinile sunt echipate cu un sistem numit OBFCM în Uniunea Europeană, acest sistem colectând datele reale despre consumul maşinilor, atât a celor cu combustie, cât şi a celor electrice sau plug-in hibride. Cifrele de consum sunt raportate şi la distanţele parcurse, în cazul plug-in hibrizilor generându-se şi statistici despre cât s-a parcurs într-un regim şi altul. Producătorii auto sunt obligaţi să colecteze cel puţin o dată în an aceste date, iar ele sunt transmise automatizat entităţilor împuternicite să colecteze aceste date de către Comisia Europeană. Transmiterea de date de la un automobil poate avea loc la distanţă, latent, exact ca şi actualizările OTA, adică „prin aer”, sau în momentul vizitelor la service-urile oficiale pentru revizii şi inspecţii, prin citirea fizică a computerului de bord.

Datele sunt transmise anonimizat, unde proprietarul maşinii nu e identificat, însă marca şi modelul maşinii sale e identificabilă, or, toată motivaţia acestui sistem era ca maşinile să ajute la colectarea de date din lumea reală, pentru ca după câţiva ani să se poată începe a compara cifrele de consum şi emisii din viaţa reală cu cele teoretice, pentru a descoperi ce e mai eficient şi ecologic în lumea adevărată, nu doar în laborator. Deşi informaţiile despre implementarea acestui sistem erau publice şi sunt publice în continuare, cu siguranţă foarte puţin proprietari ştiu că maşinile lor acumulează aceste date şi le transmit periodic.

Institutul Frauenhofer din Germania, una din cele mai reputate instituţii de cercetări ştiinţifice, a primit acces la datele colectate de la 981.000 maşini plug-in hibride, fabricate între 2021 şi 2023, pentru a putea derula studiul profund şi a înţelege care sunt indicatorii din viaţa reală a acestor maşini. Şi n-am greşi să spunem că baza statistică enormă face din acest studiu cel mai mare din Europa de până acum ce vizează modelele plug-in hibride.

Descoperirile sunt surprinzătoare, aşa cum spuneam mai sus. Media de consum oficial de carburant al maşinilor analizate, spre exemplu, e de 1,5 litri/100 km, însă viaţa reală indică o medie de 5,9 litri/100 km, ceea ce e de aproape 4 ori mai mult.

Atunci când circulă cu bateria descărcată, modelele plug-in hibride au în mediu un consum de 7,4 litri/100 km, cifră care le plasează într-o zonă de consum simţitor mai mare al maşinilor diesel de cândva. Asta arată, exact ca şi testul făcut de spanioli acum câteva zile, că în viaţa reală, la distanţe mai lungi, modelele plug-in hibride au cifre de consum exagerate în raport cu dimensiunile lor, cifrele depăşind adeseori şi maşinile cu motorizări doar cu combustie, precum cele diesel, sau chiar pe cele cu benzină, din cauza diferenţei de greutate.

Studiul a descoperit că în general, maşinile plug-in hibride rulează doar 27-31% in distanţa parcursă cu motorul cu combustie oprit. Deci, cam 70% din distanţă e oricum parcursă cu motorul cu combustie inclus. Mai mult ca atât, doar 42% din distanţă e condusă într-un regim hibrid în care bateria şi propulsia electrică mai asistă cumva, în timp ce 58% din distanţe sunt parcurse cu bateria complet epuizată şi niciun ajutor din partea propulsiei electrice.

O altă descoperire curioasă a studiului e diferenţierea neaşteptat de mare între maşinile plug-in performante mai scumpe şi cele mai accesibile. Modelele PHEV ale unor mărci precum Toyota, Kia sau Ford au fost conduse în regim pur electric între 35 şi 43% din distanţă, arătând că aceşti proprietari le încarcă mai des la prize şi folosesc mai mult propulsia electrică.

Dar proprietarii unor modele ceva mai premium, de la Mercedes, BMW şi Audi, conduc în regim pur electric doar 25-30% din distanţă. În această categorie sunt incluse modelele cu performanţă decentă, nu cele de înaltă performanţă, deci aici încă mai există conştientizarea necesităţii încărcării.

Însă în gama modelelor de înaltă performanţă, foarte puternice, de la Porsche, BMW sau Mercedes, care au devenit plug-in hibride mai mult pentru a se conforma unor emisii, proprietarii aproape că nu le mai încarcă la prize deloc, media acestei categorii fiind mai mică de 15%.

Studiul a arătat chiar şi statistici uimitoare, divizate pe mărci — proprietarii de Porsche sunt cei mai sceptici faţă de prize, iar modelele lor plug-in hibride au parcurs în mediu doar 0,8% în regim pur electric. E o statistică derizorie, care i-a făcut pe autorii studiului să-i critice pe aceştia cu vehemenţă. Proprietarii de Ferrari parcurg 2,9% din distanţă în regim pur electric, iar cei de Bentley — 10,4%.

Sunt cifre oarecum revoltătoare pentru autorii studiului, dar aceste cifre erau predictibile şi noi menţionam de multe ori că oamenii nu cumpără un BMW M5 plug-in hibrid de dragul greutăţii de 2,4 tone şi a propulsiei pur electrice de pe el, ci îl cumpără pentru că nu există alternativă. Exact aşa e şi la unele modele Porsche de performanţă, sau la unele modele Ferrari foarte puternice. Iar aceste statistici din viaţa reală confirmă că atunci când cumperi o maşină de 700 CP, care are un V8 biturbo sub capotă, dar care se mai întâmplă să vină şi cu un electromotor şi cu o baterie fără ca să fi cerut acest lucru, nu înseamnă că vei şi încărca foarte regulat acea maşină la priză, decât dacă ai condiţii acasă sau la birou care te predispun la asta.

Şi datele pentru proprietarii de Porsche, care parcurs în regim pur electric doar 0,8% din distanţă, nu sunt oarecum distorsionate pentru că ar fi mai puţine în baza statistică. Dimpotrivă, studiul a inclus 11.307 vehicule plug-in hibride de marcă Porsche, deci e un număr uriaş care formează o bază statistică solidă.

După aceste statistici, germanii sugerează că ar fi necesară o reconsiderare a încadrării legale a maşinilor plug-in hibride drept modele prietenoase cu mediul şi că ar putea fi oportună şi o diminuare a scutirilor şi subvenţiilor acordate către acestea. Or, aceste maşini au parametri frumoşi pe hârtie, dar exploatarea reală indică altceva. Iar dacă cifrele reale arată asemenea tipare de exploatare, poate toţi ceilalţi şoferi n-ar mai trebui să contribuie prin taxele lor la susţinerea acestei categorii de vehicule, astfel încât ea să rămână una autosustenabilă, fără subvenţii şi facilităţi.

În luna aprilie 2024, Comisia Europeană a publicat primele statistici adunate de la aceleaşi dispozitive OBFCM, care cuprindeau 600.000 automobile. Atunci se constatase că cifrele de consum real sunt în mediu cu 23,7% mai mari la maşinile cu motoare pe benzină şi 18,1% la cele diesel, faţă de datele din fişa tehnică, iar la motorizările plug-in hibride, devierea era deja enormă şi foarte similară cu cea constantă acum, fiind de 3,5-4 ori mai mare decât datele din fişele tehnice.

În septembrie 2025, UE anunţase că va înăspri regulile pentru maşinile plug-in hibride, aducându-le cifrele de consum mai aproape de realitate, fără a le favoriza pe baza unui consum doar teoretic. Iar ca să evite înăspririle ce le-ar limita prea mult spaţiul de manevră, în octombrie 2025 producătorii germani declarau că intenţionează să oblige proprietarii de modele plug-in hibride să-şi încarce maşinile la priză cel puţin periodic, prin notificări pe bord şi refuzul maşinii de a mai porni dacă nu se execută încărcări periodice. După datele acestui ultim studiu, scenariul cu obligarea încărcării pare cât se poate de real şi apropiat, aşa încât şi proprietarii de Ferrari sau Porsche să fie trimişi obligatoriu la prize la fiecare 300-400 km, pentru a se asigura o proporţie mai decentă de condus pur electric.