Germanii au dezvăluit cum un român şi un grec ar fi sabotat construcţia fregatelor lor şi a motoarelor navale pentru acestea

Germania a anunţat ieri arestarea unui cetăţean român şi a unuia grec, angajaţi ai porturilor Hamburg şi, din câte se pare, a şantierului naval Blohm+Voss situat în acelaşi port, celor doi fiindu-le înaintată acuzaţia de sabotaj în construcţia mai multor fregate germane. Acţiunea de arestare a avut loc ieri, 3 februarie, şi a vizat acţiuni coordonate ale autorităţilor din Germania, România şi Grecia, informează publicaţia de specialitate Maritime Executive. Odată cu acest anunţ, germanii au dezvăluit mai multe detalii tehnice despre cum au fost sabotate navele şi motoarele lor navale în procesul de construcţie a acestora, iar noi, care scriem adeseori despre ingineria motoarelor navale şi a navelor, am găsit aceste informaţii ca fiind deosebit de curioase.

Acţiunile de sabotaj au fost mai multe la număr şi au avut loc în 2023 şi 2024 şi au vizat două fregate identice, pe nume Koln şi Emden, care erau în proces de construcţie la şantierul naval menţionat mai sus.

Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiţie Penală Eurojust a menţionat că cetăţeanul României, în vârstă de 37 de ani, şi cel al Greciei, în vârstă de 54 de ani, ar fi fost angajaţi ai portului Hamburg. Alte articole din Grecia menţionează că cei de doi ar fi fost angajaţi şantierului naval Blohm+Voss situat în acelaşi port, unde avea loc construcţia navelor. Ambii munceau la vopsirea carenelor navelor.

Cei doi ar fi fost instruiţi şi plătiţi de forţe străine să arunce câte 20 de kilograme de prundiş abraziv în blocul fiecărui motor naval de pe cele două nave. Acel prundiş ar fi trebuit să permită operările scurte pentru manevre în şantier şi inaugurare, dar le-ar fi distrus rapid la prima misiune cu folosire intensă a motoarelor. Or, la o presiune mai intensă a uleiului şi la oscilări puternice a unei asemenea nave care ar naviga în viteză, ca într-o misiune adevărată, prundişul ar fi ajuns în toate componentele esenţiale ale motorului şi ar fi produs erodări critice sau chiar ar fi impus clacarea motoarelor.

Repararea unor asemenea motoare ar fi imposibilă, fiind necesară doar înlocuirea. Dar producţia unor asemenea motoare navale mari nu poate avea loc imediat, ele nu există nicăieri în stocuri, ci trebuie să treacă printr-un lanţ lung de operaţiuni de producţie, ceea ce ar fi dezactivat efectiv aceste nave pe perioada a cel puţin câteva luni în momentele critice, când ar fi fost nevoie de ele.

Din fericire, şantierele navale au făcut teste mult mai minuţioase de testare a motoarelor încă în procesul de construcţie şi au descoperit prezenţa prundişului abraziv în februarie 2025. Nu se ştie dacă motoarele au fost afectate ireversibil sau au putut fi salvate, dar e absolut clară gravitatea consecinţelor de securitate şi logistică.

Pe lângă asta, muncitorul român şi grec ar fi străpuns conductele de apă şi de lichid de răcire ale navei în mai multe locuri, pentru a provoca scurgeri în procesul operării şi eventuale supraîncălziri. Capacele rezervoarelor au fost înlăturate cu posibile alte acţiuni planificate în interiorul rezervoarelor. Iar pe lângă asta, au fost dezactivate mai multe siguranţe electronice, care ar fi trebuit să alerteze personalul de devieri ale parametrilor de funcţionare şi să protejeze componentele mecanice ale navei în cazul unor asemenea devieri.

Toate aceste măsuri arată un caracter clar coordonat şi planificat cu o cunoaştere tehnică profundă a construcţiei navei. Nu e neapărat că cei doi cunoşteau lucrurile atât de profund, dar cei care le-au oferit instrucţiunile şi le-au solicitat acţiunile ştiau exact cum să saboteze o navă astfel încât repararea ei să fie lungă, şi preferabil să fie descoperită abia în misiuni mai intense, nu doar în manevrări în zona şantierului şi portului.

Ieri, în ziua arestului celor doi suspecţi, au avut loc percheziţii la domiciliile lor din Germania, cât şi domiciliile lor din România şi Grecia. Autorităţile au anunţat descoperirea de dovezi suficient de solide, încât să le justifice arestul imediat — purtătoare de informaţii electronice, dispozitive electronice şi alte dovezi. De asemenea, 19 conturi bancare au fost îngheţate în corelare cu această anchetă.

Cei de la Associated Press menţionează că Europa a înregistrat 145 de incidente de sabotaj începând din anul 2022 şi până în prezent, diapazonul lor fiind foarte divers şi fiind axat spre subminarea capacităţilor de apărare, rezilienţă şi securitate energetică şi industrială.

Cele două fregate, Emden şi Koln, sunt echipate cu câte două motoare diesel V20, deci cu 20 cilindrii în formă de V, produse de divizia MTU a celor de la Rolls-Royce, livrând împreună 14,8 MW putere, echivalentul a 20.122 CP.