Stellantis şi Mercedes au renunţat la construcţia giga fabricilor de baterii în Germania şi Italia, reducând la minim planurile măreţe anterioare

Acum câţiva ani, planurile pentru tranziţia completă la maşini electrice în Europa erau însoţite de planuri grandioase pentru a forma şi pilonii unei industrii locale, care să asigure producţia bateriilor necesare pentru ele pe continent, iar Uniunea Europeană a lansat oportunităţi de subvenţii şi susţineri guvernamentale pentru proiectele ambiţioase. Northvolt a fost una din acele istorii măreţe cu fabrici ce trebuiau să existe în Suedia, Polonia şi Germania, iar acum Northvolt e în faliment, cu o tranzacţie de vânzare către compania americană Lyten anunţată încă anul trecut, dar nefinalizată până în prezent, aşa cum au descoperit de curând suedezii. Compania Automotive Cells Company, sau ACC în formă abreviată, a fost o altă istorie frumoasă, cu planuri măreţe, fiind fondată e Stellantis, Mercedes şi TotalEnergies. Acum, însă, compania şi-a redus la minim planurile măreţe, deşi avertiza în toamna anului trecut că e nevoie de acţiuni urgente pentru a salva perspectivele prezenţei Europei în industria globală a bateriilor.

ACC e o companie deţinută în raport de 45% de Stellantis, 30% de Mercedes şi încă 25% de Saft, o subsidiară a companiei franceze TotalEnergies. La momentul fondării sale, era supranumită „un Airbus al bateriilor”, datorită efortului comun industrial al unor companii mari şi respectate şi Italia, Germania şi Franţa.

Conform planurilor măreţe iniţiale, ACC trebuia să investească 7 miliarde de euro şi să construiască 3 fabrici în Europa — una în nordul Franţei, la Billy-Berclau/Douvrin, una în Kaiserslautern, Germania, şi încă una în Termoli, Italia. Astfel, toate trei ţări de origine ale celor trei acţionari ar fi beneficiat la nivel economic şi industrial de pe urma acestor planuri, iar bateriile produse urmau a fi livrate atât mărcilor Mercedes, cât şi întregului grup Stellantis. Şi Renault era printre companiile care îşi manifestaseră interesul pentru aceste baterii, ba chiar pentru un eventual acţionariat.

Fabrica ACC din Franţa a fost construită cu succes şi a început a produce baterii la sfârşitul anului 2023. Ea e operaţională acum şi livrează baterii celor doi producători auto care sunt acţionari.

Însă fabricile din Italia şi Germania nu au fost construite nici până în prezent. În luna iunie 2024, noi scriam deja că Stellantis şi Mercedes suspendau atunci construcţia celor două fabrici de baterii, invocând concurenţa dură, iar noi mai arătam şi influenţa din China. Menţionam asta întrucât pe atunci fostul şef Stellantis era un mare admirator al chinezilor şi declara că el vrea să fie parte din ofensiva chinezilor de a cuceri piaţa europeană, investind 1,5 miliarde de euro în Leapmotor, oferindu-le platformă de asamblare europeană a maşinilor lor şi anunţând că noile modele Stellantis ar trebui să utilizeze baterii LFP, nu litiu-ion NMC, pe care ACC nu le producea şi nu le produce nici azi. Şeful Mercedes, Ola Kallenius, pe de altă parte, era un alt mare susţinător al industriei chineze şi prezenţei ei în Europa, cerând anularea oricăror taxe pentru maşinile chinezeşti, iar noi indicam că Mercedes avea aproape 20% din acţionariat de origine chineză.

Foto: Starea şantierului din Kaiserslautern, Germania, în iunie 2024, unde a fost cândva o fabrică Opel

Ei bine, suspendarea din 2024 era anunţată drept ceva temporar, până la o revigorare şi echilibrare a pieţei. Doar că anul 2025 a adus noi scăderi de vânzări pentru modelele electrice Mercedes, după un an deja devastatori în 2024. Iar de curând noul şef Stellantis a anunţat că maşinile electrice au provocat pierderi de peste 22 miliarde de dolari companiei pe care o conduce şi a desemnat drept greşită strategia de electrificare de până acum, declarând că Stellantis s-a depărtat de ceea ce vor cu adevărat oamenii. Iar declaraţiile sale şi cuantificările de pierderi au fost însoţite de anunţul unor planuri pentru reconsiderarea totală a maşinilor electrice şi cele cu combustie, ceea ce înseamnă inevitabil că ambii producători auto, care sunt acţionari la ACC, nu cred că mai pot creşte în viitorul apropiat în vânzările lor de maşini electrice şi şi-au setat alte priorităţi decât investiţiile în noi fabrici de baterii.

Şi asta chiar dacă în septembrie 2025, cei de la ACC, alături de alte companii europene producătoare de baterii, precum PowerCo şi Verkor, au făcut un apel public, la nivel european, îndemnându-ne pe toţi să ne întrebăm cine va produce bateriile pentru maşinile noastre. Cele trei companii spuneau atunci că 99% din baterii fabricate la nivel global sunt produse de companii non-europene. Iar asta înseamnă că industria auto europeană, estimată la 800 miliarde de dolari şi angajatoare a 13 milioane de oameni pe continentul european, e dependentă de Asia. Şi în timp ce China şi SUA oferă subvenţii masive pentru producţia locală, companiile europene aflate abia la fază incipientă riscă să fie depăşite şi să ajungă în timp să importe baterii în sumă de 250 miliarde de euro anual din Asia. Cele trei companii cereau acţiuni exacte de suport financiar pentru a putea definitiva capacităţi de producţie de 90 GWh anual la nivelul UE până în 2027, suficient pentru 1,2 milioane de maşini electrice.

Foto: Yann Vincent, CEO al ACC

Aceste solicitări de sprijin financiar veneau şi după ce un an mai devreme Italia a tăiat fondurile guvernamentale pentru noua fabrică de baterii ACC din Italia, din cauza întârzierilor, după ce guvernul italian le dăduse un ultimatul companiilor fondatoare o lună mai devreme. ACC a pierdut atunci doar de la guvernul italian 200 milioane de euro. Şeful de atunci al Stellantis, Carlos Tavarez, a reacţionat efervescent la acea decizie, anunţând în cadrul unui eveniment din Torino că el şi compania sa nu pot creşte capacităţile de producţie a bateriilor fără o cerere corespunzătoare pe piaţă pentru maşinile electrice. „De îndată ce voi vedea că vânzările de maşini electrice cresc şi avem nevoie de noi capacităţi de baterii, vom accelera şi construcţia acestor fabrici, care vor ajunge inevitabil să fie construite”, a menţionat atunci Tavarez.

Acum suntem la aproape un an şi jumătate distanţă, iar ACC a informat sindicatele din Italia şi Germania că planurile pentru construcţia celor două fabrici au fost anulate, trecând din statutul suspendării temporare în cel al renunţării pe termen nedeterminat la însăşi ideea de a le mai construi. „E puţin probabil în contextul actual de piaţă ca precondiţiile pentru a relansa aceste proiecte să fie întrunite”, au declarat cei de la ACC în justificarea deciziei lor.

Planurile iniţiale presupuneau că fiecare din cele 3 „giga” fabrici trebuia să aibă o capacitate anuală de producţie de 8 GWh, însumând peste 24 GWh. În contextul schimbărilor actuale de planuri, e luată în calcul creşterea capacităţii de producţie la singura fabrică activă, din Franţa, de la 8 GWh la 13-15 GWh, însă şi asta în condiţiile în care ar exista suficientă cerere.

Aşadar, planurile măreţe iniţiale au fost reduse la minim acum, iar perspectivele de a mai asigura creşteri de capacităţi depind de precondiţii care, în contextul vânzărilor Stellantis şi Mercedes, par a fi volatile şi puţin probabile pentru a fi întrunite.