(VIDEO) Presa germană se întreabă alarmată de ce exporturile Germaniei către China continuă să scadă semnificativ şi cum poate fi salvată situaţia

În ultimii ani am auzit multe ştiri alarmante despre concurenţa tot mai dificilă pe care o au mai ales producătorii germani în SUA. Şeful Porsche le spunea chiar angajaţilor săi într-o scrisoare că modelul de business vechi nu mai funcţionează în China, indicând că preferinţele consumatorilor s-au schimbat, iar maşinile germane nu mai sun văzut ca produsele cele mai dorite la nivel universal, într-o piaţă în care s-a schimbat brusc la maşini electrice hi-tech, cu mulţi producători locali noi, care şi-au câştigat respectul local. Producătorii au germani au fost printre cei mai afectaţi, scăderile medii de vânzări fiind de circa 25-30% în 2025, cumulându-se peste alte scăderi din anii anteriori. Chiar şi mărci accesibile deţinute de grupul VW, precum Skoda nu mai vând decât nişte cifre infime în China — 15.000 maşini în întreg anul 2025, faţă de 317.000 maşini în anul 2016, aproape 10 ani în ură. E o scădere de 21 de ori în acest interval de timp, iar asemenea cifre pe termen lungi sunt valabile la multe alte mărci deţinute de germani, fie că vorbim de exporturi din Germania spre China, fie că vizăm modelele produse local în China. La nivel general, exporturile Germaniei în China au continuat să scadă în 2025, iar presa germană se întreabă alarmată de ce se întâmplă asta şi cum mai poate fi salvată situaţia.

La nivelul întregii industrii germane, exporturile către China în 2025 au scăzut cu 9,7% faţă de anul precedent. E o scădere imensă la scara industrială a Germaniei, iar ea completează alţi doi ani anterior de scăderi, astfel încât diminuarea cumulată pentru 3 ani a fost de -25%.

Cei de la Deutsche Welle au încercat să obţină mai multe păreri avizate de la experţi, dar în cea mai mare parte aceştia au constatat pur şi simplu că perioada de aur, când China era o mină de aur pentru companiile germane, pur şi simplu a trecut. Iar acum e în deplină desfăşurare o perioadă nouă, de competiţie industrială directă.

Aceştia atrag atenţia că simptomele sunt valabile nu doar pentru industria auto directă şi cea indirectă a furnizorilor de componente, ci şi în sectorul utilajelor industriale şi a celor pentru construcţii, precum macarale, camioane miniere, încărcătoare. Chiar şi în industria chimică se atestă scăderi similare, cu o competiţie tot mai greu de rezistat.

De asemenea, experţii şi jurnaliştii germani au fost foarte direcţi în a spune că acum 2-3 decenii, companiile germane erau excelente în a produce şi livra componentele de care China, în plin avânt de dezvoltare, avea mare nevoie. Dar odată cu livrarea utilajelor industriale şi a acestor produse, exista şi un transfer inevitabil de know-how şi tehnologie. Despre asta ştiau ambele părţi, dar era considerată o situaţie „win-win”, din care beneficiază ambele părţi. Dar asta a avut în timp şi efectul advers prin care China a prins setul complet de tehnologii şi competenţă şi-şi poate produce singură acum multe din aceste produse, începând să dezvolte noi produse, noi adaptări şi să devină pe alocuri la fel de bună ca Germania în aceste industrii.

Aceştia mai indică şi faptul că piaţa chineză a fost foarte protectivă în ultimii ani şi companiilor germane li se cerea tot mai insistent să producă local dacă vor să vândă acolo, prin urmare, chiar dacă unele companii au succes în vânzări în continuare, de obicei o mare parte din produse sunt fabricate local, în China, iar acel succes pentru companiile germane nu se traduce în creşteri industriale în Germania şi noi locuri de muncă.

Acum şi companiile germane cer de la UE reguli similare, care să ceară producţie locală cu o cotă minimă a ceea ce se vinde în interiorul UE, or, altfel, chinezii sunt lăsaţi să vândă în UE, în timp ce germanilor şi se impune producţia locală în China.

Expertul german invitat de cei de la DW a arătat şi date despre cota de piaţă câştigată de chinezi în segmente industriale-cheie, raportată la scăderile înregistrate de Germania. Prin urmare, companiile chinezeşti nu mai sunt concentrate doar să-şi acopere cererea uriaşă locală, ci sunt preocupate acum şi de cucerirea pieţelor globale.

Expertul mai spune că mai există regiuni unde producătorii germani îşi menţin excelent cota de piaţă, dar acestea sunt în mare parte regiunile protejate prin acorduri comerciale, de liber schimb, cu UE. Pe pieţele cu mai multe restricţii de acces, chinezii câştigă mult mai mult teren în faţa germanilor.

O parte a problemei, care nu e atinsă de presa germană, e şi achiziţia multor companii germane cu competenţe şi tehnologii strategică de către companii chineză. Spre exemplu, compania germană Kuka, care excela în producţia de roboţi industriali, e deţinută acum de chinezi. Şi asemenea exemple sunt multe.

Concluziile expertului pentru salvarea situaţiei sunt directe „ar trebui să vorbim mai puţin despre China şi să facem mai multe, or, doar criticile dure spre China nu rezolvă nimic, în timp ce discuţii clare şi tranşante cu condiţiile puse pe masă ar putea echilibra situaţia mult mai mult”.

Vezi totul în video-ul de mi jos.