(VIDEO) Un mecanic român din Marea Britanie a trebuit să rezolve 40 de erori ale unui Fisker electric, care nu mai dispune de service oficial după falimentul producătorului

În ultimii ani, ne-am tot convins în cazul mai multor maşinile electrice că unele probleme sunt aflate abia când sfârşeşte perioada garanţiei, iar acele maşini ajung şi în service-urile independente, nu doar în cele oficiale. Se descoperă adeseori scăpări inginereşti sau soluţii care par făcute să reziste doar un număr limitat de kilometri, şi modelele care păreau performante şi bine gândite se dovedesc a avea apoi şi soluţii bizare în construcţia lor. Dar ce se întâmplă atunci când brusc nu mai există niciun service oficial, iar maşinile electrice încep a genera probleme de neînţeles? Fisker e un producător care încercase să prindă o a doua viaţă acum câţiva ani şi a lansat modelul Ocean, pe care-l producea în Austria, la fabrica din Graz a celor de la Magna. Doar că foarte mulţi proprietari se plângeau pe stângăcia în exploatare a modelului, iar un youtuber l-a declarat şi cel mai prost model care l-a testat vreodată. După acel review, Fisker a dat faliment şi n-a mai putut reveni la viaţă, iar proprietarii au rămas fără prea mare suport tehnic. Ei bine, un mecanic român din Marea Britanie, pe nume George, care deţine un atelier specializat în maşini electrice şi plug-in hibride de acolo şi şi-a făcut o reputaţie din a fi capabil să investigheze profund şi să facă reparaţii dificile, a trebuit de curând să rezolve 40 de erori ale unui Fisker electric, pentru a-l putea repara.

George spune din start că multe din simptomele cu care a venit maşina la service sunt intermitente, ceea e le face mai greu de depistat şi diagnosticat. Iar lipsa suportului oficial pentru ele face ca totul să fie mai complicat — de la citirea şi interpretarea datelor până la găsirea unor eventuale piese sau rescrieri de soft.

George a găsit un soft care a putut citi computerul maşinii şi a identificat o listă lungă de 40 erori. Acestea erau distribuite în mai multe categorii, însă problema nu era clară, întrucât se manifestă doar în condus, iar atunci maşina dă o serie de alerte şi apoi de deconectează, cum spune proprietarul. Proprietarul mai spunea că prima apariţie a fost vara trecută, când maşina a fost spălată pentru prima dată. Apoi problema apărea şi dispărea, dar erau zile uscate când erorile nu apărau nici dacă maşina era forţată mai intens.

Aşa că mecanicul şi alţi doi colegi de-ai lui au pornit la un scurt test în jurul atelierului, sperând să poate replica problema, identificând în timp real şi erorile înregistrate. Nu a fost nevoie să se conducă prea mult şi după un viraj, au apărut multiple erori şi maşina a oprit. După ceva timp erorile au dispărut şi maşina a putut fi cuplată din nou în poziţie D pentru a fi condusă.

Cea mai gravă eroare de care se plânge maşina e „unitatea de control al vehiculului”, despre care George crede că e invertorul. Şi mecanicul român crede că e posibil ca problema să fie în cabluri ce comunică direct cu acesta, dar sunt afectate de umezeală şi/sau de mişcarea volanului, pentru că erorile în cazul lui par să fi coincis cu mişcările de volan.

Ca să se deschidă capota lui Fisker, a fost nevoie să se folosească o cheie specială, ce semăna cu o şurubelniţă, pentru a învârti două şuruburi.

Mecanicul român şi colegul lui au rămas consternaţi de calitatea şubredă a tuturor componentelor de sub capotă. Chiar şi electromotorul era acoperit şi nişte protecţie fragilă. Pare că maşina e făcută în viteză cu soluţii cârpite, cum s-ar întâmpla la un prototip.

Dezasamblând maşina, mecanicii au găsit şi unitatea de control VCU a vehiculului şi nu era invertorul, ci un soi de computer care dirija alte module. Unitatea e produsă de Magna şi are porturi cu multiple conectoare, toate foarte mici.

Cablul către acest modul e destul de flexibil, deloc fixat suplimentar şi ar putea vibra şi provoca pierderile de comunicare. Un alt conector similar s-a descoperit şi în zonă mai apropiată de bara de protecţie, în dreapta maşinii. Mecanicii spun că au avut în experienţa lor asemenea conectoare problematice la maşinile grupului Stellantis.

Şi un cablu care ducea la portul de încărcare părea foarte şubred, iar unele din ele avea parcă urme de silicon în interior, ceea ce ar fi putut avea rol de izolator, întrerupând conexiunea. Aşa că au fost curăţate toate conectoarele şi verificate toate cablurile.

După asta, s-a decis să se asambleze înapoi componentele, pentru a mai face un test şi a verifica dacă problema a fost rezolvată. Testul prin cartier n-a putut replica problema, aşa că mecanicii au decis să iasă şi la autostradă.

Maşina a fost condusă relativ linişti pe autostrăzi. Câteva erori pe bord au tot continuat să apare, dar ele erau legate de ploaie şi de lipsa vizibilităţii pentru frânare automată. Doar că acestea sunt programate să se repete agasant. Erorile primare, pentru care maşina a venit la service, n-au mai apărut, deci problema pare să fie rezolvată prin acele cablaje.

Şi toate cele 40 de erori au fost astfel rezolvate prin aceste acţiuni ale mecanicului român, acolo unde puţini alţii ar fi îndrăznit să se apuce de diagnosticarea unei maşini atât de rare, care nu mai are niciun suport tehnic oficial.

Proprietarul maşinii aşteptat să audă şi preţul final, la cât de mult timp a luat diagnosticarea. Însă preţul a fost rezonabil pentru Marea Britanie, de doar 840 lire plus TVA. Până şi posesorul le-a spus că aştepta un preţ mai mare. Dar tocmai prin asemenea pricepere şi preţuri decente şi-a câştigat reputaţia mecanicul române George în Marea Britanie.

Vezi totul în video-ul de mai jos.