Cel mai mare iaht cu vele din lume a făcut teste de navigare pe baza vântului şi a atins doar 22 km/h, dar inginerii califică rezultatul drept unul bun

De mai mulţi ani, în industria navală a început a prinde teren tendinţa de a reveni la propulsia pe bază de vânt, cu vele, fie parţial, ca asistenţă pentru motoarele principal, fie total. Anul trecut, în iunie, scriam despre cel mai mare asemenea iaht cu vele din lume — Orient Express Corinthian — care e construit la un şantier naval din Franţa ca un viitor iaht de lux de croazieră şi care fusese lansat la apă. Între timp, nava a primit şi echipamentele necesare la bord, şi dotările ei de luxoase, iar de curând a făcut şi primele teste de navigare pe baza vântului, atingând doar 22 km/h. Dar inginerii califică rezultatul drept unul bun.

Iahtul e conceput în stilul luxos absolutist al trenurilor Orient Express şi reprezintă un proiect ambiţios al unei experienţe desăvârşite la bord, în care toată ambianţa internă devine o lume în mişcare, cu tratament de 5 sau chiar 7 stele. Tocmai de asta, pentru acest tip de călătorii, viteza de deplasare nu e crucială, ci mai degrabă eficienţa ei, pe baza energiei din natură.

Cu cât mai mult durează călătoria, cu atât mai mult timp poate dura experienţa de la bord. Iahtul are 220 metri lungime, dispunând de 53 de suite luxoase, a câte 70 metri pătraţi, iar una din ele, suita prezidenţială, are 900 metri pătraţi.

Iahtul a fost proiectat de arhitectul francez Maxime d’Angeac, iar inginerii francezi şi cei finlandezi au proiectat sistemul de propulsie, scopul primar al căruia era să fie unul ecologic. Acesta are trei catarge imense, cu vele rigide, care folosesc energia vântului pentru a pune în mişcare ambarcaţiunea. Unghiul velelor e reglat automatizat, de sistem inteligente care sesizează viteza şi unghiul vântului şi ajustează poziţia pentru a obţine direcţia dorită de navigare.

Cele 3 catarge au o suprafaţă de 1.500 metri pătraţi, fiind realizate dintr-un material ce conţine şi fibră de carbon. Tehnologia acestor pânze rigide are numele de SolidSail şi provine tot din Franţa. De fapt, Orient Express Corinthian e primul iaht din lume ce înglobează această tehnologie, iar testele recente sunt şi o validare a acesteia.

Iahtul e conceput să poată naviga doar pe baza vântului, având o viteză de croazieră declarată de până la 17 noduri, adică 31,5 km/h. Doar că această viteză poate fi atinsă în condiţii ideale de unghi şi viteză de vânt şi agitaţie a mării.

Testele de acum s-au făcut în condiţii de vânt de 20 de noduri, sau 59,3 km/h. Orient Express Corinthian a putut atinge 12 noduri de viteză, ceea ce reprezintă 60% din viteza vântului. Pentru ambarcaţiunile sportive cu vele, ar fi o rată de conversie mică, însă pentru un iaht de 220 metri lungime, e o eficienţă admirabil de bună, de fapt, chiar dacă viteza de puţin peste 12 noduri sau circa 22,5 km/h, pare foarte mică. Prin urmare, inginerii care au ghidat aceste teste se declară foarte mulţumiţi de rezultat şi spun că iahtul şi-a demonstrat viabilitatea propulsiei cu vânt.

Vântul de 20 de noduri e unul relativ normal pentru condiţiile de navigare pe mare, deci viteza obţinută acum ar putea fi una atinsă frecvent în călătoriile mai lungi ale iahtului. Contează şi unghiul vântului, iar în condiţii mai prielnice, aşa cu menţionam el ar putea atinge şi viteze mai mare.

Ce se va întâmpla în condiţii de lipsă de vânt? Ei bine, inginerii finlandezi au conceput şi motoare de rezervă, care operează cu gaz LNG. Sunt 4 motoare la bord, produse de finlandezii de la Watsila. Sunt motoare turbo, de fapt, care pot opera în două nivele de turaţii şi putere şi au un randament termic de 50%.

Motoarele au 6 cilindri în linie, şi scot câte 2.815 CP fiecare, puterea cumulată fiind, astfel, de 11.260 CP. Teoretic, dacă şi-ar pune motoarele la sarcină maximă, nava ar putea atinge viteze de navigare mai mari, dar ingineri cred că aproape niciodată nu va nevoită să facă asta.

După testele de acum, către luna mai 2026 e aşteptată să aibă loc prima călătorie a lui Orient Express Corinthian. Oaspeţii vor fi alintaţi de bucătarul cu multiple stele Michelin Yannick Alléno, care va fi rezidentul permanent al iahtului de lux.

Iar cei de la Accor, proprietarii navei, spun că cererea e atât de are, încât au comandat construcţia unei a doua nave identice, care e deja în proces de construcţie şi va fi gata în 2027.

Nava reprezintă şi un etalon al capacităţilor construcţiei navale franceze, or absolut totul a fost desenat, proiectat şi conceput iniţial în Franţa, fiind construit şi la un şantier francez. Doar partea de electricitate şi motoare cu combustie a fost concepută e finlandezi. Prin urmare, lansarea navei e un mare motiv de mândrie pentru toată industria navală din Franţa.