Elveţienii reconstruiesc o autostradă folosind direct materialele reciclate de pe cea veche, printr-o soluţie genial de eficientă

Elveţia nu prea mai construieşte autostrăzi noi, deoarece cetăţenii acestei ţări consideră că au deja suficiente şi au votat în noiembrie 2024 la un referendum împotriva extinderii reţelei de autostrăzi, considerând că acolo unde se ajunge prea încet cu maşina, se poate mai repede cu trenul, fără a consuma noi terenuri pentru construcţia altor autostrăzi. Doar unele proiecte aprobate anterior, precum cel de-al doilea tunel de autostradă Gotthard mai sunt construite, iar în rest lucrările se fac mai degrabă la renovări capitale sau mentenanţe pe autostrăzile deja existente. Ei bine, acum în Elveţia a demarat unul din cele mai mare proiecte de reconstrucţie de autostradă din ultimii ani, şi el vizează autostrada A2, între Lamone şi Gentilino, din cantonul Ticino. Partea cea mai curioasă a acestui proiect e operaţiunea logistică genială, gândită pentru a refolosi materialele reciclate de pe autostrada veche.

Segmentul de autostradă reconstruit are doar 6 km lungime, da asta e suficient pentru a fi unul din cele mai de anvergură din Elveţia. Renovarea autostrăzii presupune erodarea completă a straturilor superioare de carosabil, dar şi fortificarea podurilor şi pasajelor, în total fiind vizate 27 de asemenea straturi.

Astfel, elveţienii au planificat ca toate materialele care vor fi extrase în procesul de decopertare a autostrăzii actuale să fie refolosite la aceeaşi autostradă în formula ei nouă. Alături de şantierul autostrăzii a fost amenajată o mini fabrică mobilă cu utilaj de spargere a pietrei şi asfaltului vechi, cu trierea materialelor în funcţie de tip şi mărime. Asfaltul vechi va fi procesat separat de pietrişul de pe straturile inferioare, întrucât şi erodarea lui are loc în etape, iar selecţia e relativ uşoară.

În total, 750.000 tone de materiale, cu 325.000 metri cubi în volum, provenite de pe autostrada actuală vor fi folosite, ceea ce e echivalentul unui volum care ar umple 130 de bazine olimpice.

La aceeaşi mini fabrică mobilă vor mai fi produse alte 120.000 tone de beton şi asfalt nou. Asfaltul nou va fi produs din asfaltul vechi mărunţit şi încălzit până la temperaturi de topire, fiind amestecat cu asfaltul nou şi aditivii de rigoare, astfel încât 70% din compoziţie ajunge să fie formată de asfaltul vechi. Doar partea de reciclare a asfaltului economiseşte 6.000 de călătorii ale camioanelor, care ar fi transportat asfaltul vechi undeva, apoi ar fi adus materiale pentru producţia asfaltului nou.

Alte 205.00 tone de materiale inerte de la demolările structurilor actuale vor fi refolosite, inclusiv la straturile de autostradă de sub asfalt. Aceste materiale, plus pietrişul extras direct din straturile vechi de autostradă, mai economisesc alte 5.000 călătorii de camioane.

Deci, deja 11.000 de rute de camioane au fost economisite prin acest proiect genial. Iar ca totul să ajungă la un adevărat apogeu, proiectul reconstrucţiei autostrăzii a fost sincronizat cu proiectul restaurării albiei râului Vedeggio din apropiere, de unde vor fi extrase 55.000 tone de prundiş. Acel material extras din albia râului va fi adus aici, pe şantierul autostrăzii A2 şi va fi folosit direct aici, în proximitate, ceea ce le anulează necesitatea constructorilor de acolo de a transporta acel material undeva, iar pe cei de la autostrada A2 îi absolvă de necesitatea de a aduce material de mai departe, având totul la îndemână.

Aşadar, asta înseamnă planificare genială în infrastructură, când se poate munci mai inteligent, nu mai greu. Această logistică de reciclare e benefică direct pentru emisiile de CO2, atât prin evitarea producţiei de material nou, cât şi prin zecile de mii de călători cu camioanele, evitate.

Dar pe lângă asta, refolosirea materialelor vechi dă randament de timp şi bani, or, reciclarea, chiar şi în condiţii de triere şi inspecţie strictă de calitate elveţiană, costă cu până la 30-50% mai puţin decât refolosirea materialelor noi, şi aici nu cuantificăm economiile la costurile de transport. Evitarea călătoriilor cu camioane înseamnă timp mai rapid de execuţie şi minimizarea deranjamentelor pentru traficul existent.

În cazul Elveţiei şi reliefului său muntos, aducerea de pietriş nou se face de multe ori de la distanţe mai mari, decât în alte ţări europene, pentru că sursele sunt mai puţine şi mai dispersate. Prin urare, o asemenea soluţie genială aduce economii financiare chiar mai mari în Elveţia decât în alte ţări.

Mai ales că în Elveţia o companie care face lucrări de construcţii are costuri mari şi pe partea de plasare corectă a deşeurilor, iar aici deşeurile vechi devin materiale de construcţie noi, prin urmare, prin acest concept, se fac economii suprapuse din toate componentele de proiect.

În total, se estimează că noua metodă genială, cu toată logistica şi sincronizarea cu proiectul albiei de râu, ar aduce economii de 21-30 milioane de franci elveţieni pentru cei 6 kilometri de autostradă. Iar la această sumă se adaugă şi beneficii indirecte de evitare în formarea congestiei de trafic, care nu le iroseşte timpul de muncă al elveţienilor în aşteptări inutile în trafic. Iar autoritatea de drumuri din Elveţia întotdeauna menţionează acest aspect, gândindu-le la valoarea timpului cetăţenilor, care îl pot folosi mai productiv pentru ei şi pentru ţară în alte scopuri, decât în a sta în trafic din cauza lucrărilor prost organizate.