În toiul problemelor din industria germană, Siemens a demarat construcţia celei mai tehnologizate fabrici, redefinind ce înseamnă fabricat în Germania

Ziua de ieri a fost una cu o undă de şoc puternică în industria germană, când s-a aflat că grupul VW are consultanţi de criză care le-au recomandat să închidă majoritatea fabricilor din Germania, lăsând doar două active. Veştile au fost însoţite şi de informaţii că managementul de top al VW a calificat drept lipsită de fezabilitatea această opţiune şi a refuzat s-o ia în calcul, dar însăşi faptul că asta a ajuns să se discute la întâlnirea consiliului, şi că e nevoie de angajarea a două companii externe de consultanţă de criză, denotă problemele profunde pe care le are industria germană şi perspectivele ei incerte pentru o restabilire rapidă. Probleme majore există în foarte multe zone ale industriei, de la furnizori auto până la producătorii din alte domenii, cu scădere constantă de exporturi pentru al treilea an consecutiv, mai ales din cauza pierderii poziţiei pe piaţa din China. În cazul echipamentelor mari industriale, unul din principalele domenii de export spre China, chinezii s-au învăţat să facă tot mai multe produse proprii. În cazul roboţilor industria, chinezi au cumpărat compania germană Kuka şi acum au acces la tehnologie de a produce totul singuri, ba chiar cu ajutorul experienţei Kuka au avansat şi în roboţi umanoizi. Iar fabricile chinezeşti, precum cea de la Xiaomi, operează tot mai mult în regim complet automatizat sau aproape complet, cu foarte puţini oameni necesari. Şi când asta se cooptează şi cu costuri mai ieftine la energie, avantajul competitiv devine evident. Ei bine, în tot acest context dificil pentru industria germană, cei de la Siemens au demarat construcţia celei mai tehnologizate fabrici din ţară, care va redefini ce înseamnă „fabricat în Germania”, spun aceştia, şi va reprezenta o soluţie pentru recuperarea competitivităţii industriale a Germaniei, aplicabilă multor altor fabrici, inclusiv producătoare de automobile.

Fabrica Siemens despre care vorbim azi e cea din Amberg, Germania. Siemens e deja un lider mondial în conceperea fabricilor cu grad înalt de automatizare şi digitalizare, un serviciu pe care germanii îl oferă deja de mai mult câteva decenii, într-o formă tot mai evoluată, iar fabrica existentă din Amberg e nucleul care produce toate aceste elemente necesare automatizărilor din fabrici.

În prezent, acolo muncesc aproximativ 2.500 de angajaţi care au roluri directe în fabrici, şi alţi aproape 2.000 în roluri de ingineri şi manageri, care elaborează tehnologii noi sau proiecte pentru noi fabrici ale clienţilor. Totuşi, Siemens şi-a transformat încă acum mai bine de 10 ani propria fabrică producătoare de elemente automatizate pentru alte fabrici principalul exemplu de eficienţă a automatizării. E acel caz când cineva care vine să te înveţe cum să faci mai bine o afacere sau o fabrică îţi demonstrează în practică prin propriul exemplu practic, nu doar prin teorie.

După ultimele reutilări şi retehnologizări a aceste fabrici din Amberg, făcute în anii 2014-2015, producţia ei a crescut de 8 ori, în timp ce numărul de angajaţi a rămas practic neschimbat. Siemens a demonstrat astfel cât de uriaş poate fi impactul automatizării, cu randament crescut de 8 ori în acest exemplu propriu şi a mai demonstrat că automatizarea nu înseamnă concedierea oamenilor, ci păstrarea unei echipe cu experienţă, dar uşurarea funcţiilor acesteia. Iar dacă randamentul creşte de 8 ori, atunci compania îşi poate permite menţinerea aceluiaşi număr de angajaţi.

Însă ceea ce vrea să facă acum Siemens e o etapă următoare, prin care va construi o nouă fabrică alături de halele existente din Amberg, iar aici va fi nevoie de zero angajaţi noi. Doar unii angajaţi actuali din celelalte hale vor monitoriza procesele. În rest, întreg procesul de producţie va fi complet automatizat, folosindu-se roboţi, procese digitale complete, comunicare interactivă a produsului fabricat cu utilajele fabricii şi inteligenţa artificială, pentru a obţine o fabrică ce poate fi învăţată să-şi schimbe rapid profilul obiectelor fabricate, devenind astfel mult mai flexibilă.

Foto: Noua fabrică din Amberg, alături de halele deja existente

E ceea ce germanii numesc Industrie 4.0 + Inteligenţă artificială. Fabrica funcţionează pe baza unei copii digitale spaţiale 3D, în care ea-şi înţelege suprafaţa, volumul, şi toate elementele şi utilajele pe care le are. Fabrica poate primi rapid schiţa unui produs nou care trebuie fabricat, iar distribuţia sarcinilor are lor în mod clar, creându-se procesul digital de fabricare, cap-coadă, şi ţinându-se cont e alte produse din gama curentă, respectiv estimându-se şi gradul de încărcare cu sarcini pe fiecare utilaj şi rezervele disponibile, cu adaptări în tip real. Inteligenţa artificială e folosită aici pentru a optimiza procesele.

Apoi, când demarează producţia, „creierul fabricii ştie exact tot ce se află pe liniile de fabricare şi asamblare la toate etapele. Produsului propriu-zis era marcat anterior doar cu coduri de bare, acum aceste coduri rămân prezente, dar se vor face şi inspecţii vizuale suplimentare. Produsul comunică astfel cu fiecare nou utilaj şi nouă staţie pe linie, dar asta se întâmpla şi anterior, doar că acum creierul central al fabricii poate face adaptări mult mai dinamice, pentru eliminarea pierderilor de timp şi sporirea randamentului.

De asemenea, roboţii umanoizi vor fi cei care vor face munca manuală făcută de oameni anterior. Aceştia vor fi dotaţi de asemenea cu capacităţi avansate senzoriale, vizuale şi cognitive, devenind parte şi din sistemul de verificare a calităţii. Datorită roboţilor umanoizi şi a transportoarelor autonome, noua fabrică Siemens devine efectiv una complet automatizată, neavând nevoie de oameni. Un echivalent german al renumitelor fabrici care operează cu semi întuneric din China, din cauza faptului că nu mai au oameni.

Doar că cei de la Siemens spun că, pe lângă chinezi, ei mai au un mare avantaj al adaptabilităţii enorme a acestei fabrici de generaţie nouă. Oricând, în orice zi, fabrica poate primi proiectul unui produs nou care trebuie fabrica şi ea va forma întreg procesul de producţie, va sistematiza eventuale produse recepţionate de la furnizor şi când acestea sunt disponibile, măcar şi imediat, fabrica va putea demara producţia unui nou produs fără procesele lungi de manuale de programare a roboţilor pentru fiecare produs nou. Asta înseamnă că dacă piaţa suferă modificări neaşteptate de cerere, fabrica nu rămâne să opereze la capacitate redusă, producând ceva ce brusc nu mai are cerere, ci migrează în ziua doi spre noul produs care are cerere. Sigur în cazul maşinilor asta ar putea însemna şi nişte utilaje mai fixe de ştanţări de caroserie după designul nou, dar în esenţă un grad atât de mare de adaptabilitate îi va face pe producători mult mai flexibili în faţa cererii volatile.

Şi asta nu e valabil doar pentru producătorii auto finali, ci şi pentru furnizori, de exemplu. Dacă ieri ţi se comandau reductoare pentru maşini electrice, iar azi brusc cineva vrea un reductor modificat pentru o maşină cu range extender sau plug-in hibridă, pentru că piaţa s-a schimbat brusc, fabrica furnizorului nu trebuie decât să introducă proiectul noului produs în sistem, iar utilajele vor începe să toarne, să taie şi să şlefuiască produsul nou în aceeaşi zi. Nu va fi nevoie de jumătate de an de muncă manuală pentru programări noi şi multiple verificări. Iar asta înseamnă flexibilitatea care îi lipseşte enorm industriei germane acum. Asta înseamnă zero timp pierdut, iar eliminarea timpului pierdut înseamnă şi eliminarea pierderilor.

Foto: Procese de producţie actuale la ZF

Noua fabrică germană Siemens va însemna o investiţie de 200 milioane euro, şi va produce în mod similar produse electronic pentru automatizările altor fabrici. Tot aici va exista şi o secţie sterilă pentru producţia componentelor electronice sensibile de înaltă precizie, iar posibilitatea automatizării acestor procese cu roboţi e o altă mostră de excelenţă tehnologică.

Dar, în primul rând, noua va fi un model de randament excepţional şi o demonstraţie a cum poate arăta expresia „fabricat în Germania” în timpurile noastre de competitivitate industrială acerbă. Şi datorită ei, cei 2.400-2.500 angajaţi care muncesc în Amberg acum vor avea locurile de muncă securizate, or, noua fabrică va spori şi mai mult randamentul întregului complex.

Astfel, ceea ce vedem aici e o gură de aer necesară industriei germane şi o scânteie importantă de speranţă care aminteşte că Germania are potenţial de inovaţie, care trebuie pus la treabă. În vâltoarea de ştiri pesimiste despre concedieri, scăderi de profit şi perspective de închideri de fabrici, Siemens aduce practic prin această fabrică o soluţie de competitivitate pentru industria germană, demonstrând că inginerii germani pot face exact ceea ce e deja implementat în China, dar pot duce gradul de adaptabilitate şi promptitudine la un nivel net superior.