Moldova a ajuns la performanţa de a avea 1 GW putere instalată de energie regenerabilă, făcând o creştere uriaşă în ultimul an

Pe perioada a aproximativ 3-4 ani de până la 2025, Moldova avea un ritm admirabil de bun de instalare a capacităţilor de energie regenerabilă, chiar dacă toate aceste capacităţi noi reprezentau investiţii private, fără subvenţii de stat cum se întâmplă în alte părţi. Dar criza energetică din anul 2025 şi primele licitaţii mari care s-au materializat de atunci cu contracte cu preţ garantat de achiziţie au impulsionat o creştere uriaşă pe parcursul ultimului an, astfel încât acum, la început de aprilie 2026, Moldova a ajuns la 1.023,42 MW putere instalată de energie regenerabilă, deci peste 1 GW.

Cifra e impresionantă, dacă ne gândim că în mod normal, consumul de zi în Moldova constituie cam 600-700 MW, iar în orele de vârf seara se ajunge la 850-950 MW, doar în sezonul rece trecându-se de 1.000 MW de obicei.

La începutul anului 2025, capacitatea totală instalată de regenerabile în Moldova era de circa 580 MW, iar la sfârşitul aceluiaşi an, cifra a crescut la 981 MW, în creştere cu 69%! E o creştere excepţională din perspectivă procentuală, cu care puţine ţări în lume s-au putut lăuda vreodată într-un singur an.

La început de 2026, în primele trei luni, au mai fost instalate 42,44 MW, iar astfel s-a ajuns la depăşirea cifrei de 1 GW. La fel de impresionant e că din 2020 încoace această cifră a crescut de la doar 77,37 MW la 1.023,42 MW, deci o multiplicare de 13 ori!

Desigur, cei 1 GW de putere instalată nu produc niciodată exact 1 GW de putere împreună, din cauza intermitenţei şi curbelor diferite de putere pentru diverse tipuri de energie — din panouri fotovoltaice, eoliene, sau alte câteva categorii cu contribuţie mai mică în Moldova, precum hidrocentrala de la Costeşti-Stânca şi producţia de energie din biogaz.

Totuşi, contribuţia surselor de energie regenerabilă e mai mult decât vizibilă într-o zi ca azi, de sâmbătă, cu soare, temperaturi moderate şi consum mic datorită faptului că e zi de odihnă. La ora 12:00 azi consumul total în Moldova era de sub 257 MW pentru toată ţara. Panourile fotovoltaice din Moldova generau 124,1 MW deci efectiv aproape 50% din consumul intern la ora 12!

Pe lângă asta, turbinele eoliene mai generau 32,6 MW, chiar dacă vântul e aproape absent. Hidrocentralele generau 23,2 MW, iar producţia din biogaz mai cuantifica 1,6 MW. Deci la ora 12 producţia totală de electricitate din surse regenerabile era de 181,5 MW din cei 256,7 MW consumaţi, ceea ce corespunde cu 70,7%.

Pentru că mai există două termocentrale care mai produc căldură şi apă caldă în Chişinău şi Bălţi, ele mai contribuie cu 99,6 şi 17,3 MW, ceea ce însumează 116,9 MW putere. În aceeaşi categorie mai e cuantificată şi energie produsă în regiunea transnistreană pentru malul stâng al Nistrului, unde se mai produc 80 MW. Iar asta înseamnă că la nivel de ţară, datorită regenerabilelor, Moldova avea supraproducţie de electricitate la această oră. Astfel, ea exportă circa 130 MW spre Ucraina, la care se mai adaugă şi circa 405 MW din România, care ajung, ca balanţă netă în sistem, tot în Ucraina, exportul total spre Ucraina trecând de 500 MW.

Cea mai mare cotă din regenerabilele din Moldova revine panourilor fotovoltaice, care însumează 747,00 MW, sau 73% din totalul capacităţilor de energie regenerabilă. Turbinele eoliene însumează 25% sau 252,52 MW.

O cotă imensă de regenerabile îi revine pieţei libere — 570,5 MW — deci acei investitori care n-au preţuri minime garantate ci-şi vând electricitatea produsă la preţul curent de piaţă. Sunt riscuri mai mari pentru investitori, dar dezvoltarea acestui segment certifică şi faptul că e unul viabil economic pentru ei.

Tot în ultimul an Moldova a activat şi primele centrale de stocare a electricităţii pe bază de baterii. Sunt puteri mici deocamdată, dar startul a fost dat, iar aceste soluţii şi altele similare care urmează vor permit înglobarea a şi mai multor capacităţi de energie regenerabilă în sistem, contribuind la distribuirea aportului energie regenerabile pe o durată mai mare de ore în fiecare zi, datorită stocării în situaţii ca cea de azi, de supraproducţie, şi utilizării acelei energii la orele de consum maxim, de seară.