După mulţi ani, Italia construieşte un nou şantier naval uriaş, iar cei de la Liebherr au dezvăluit logistica acestei construcţii

Italia are o industrie puternică în construcţia de nave, cu multe şantiere navale active, deşi în comparaţie cu ţări precum China sau Coreea de Sud producţia e mult mai mică şi adeseori e concentrată pe nave mai mici şi mai specializate. Însăşi faptul că Italia a reuşit să menţină şantierele sale navale active şi chiar să le modernizeze periodic în ultimele decenii, e o mare realizare pentru timpurile noastre, dar, totuşi, au trecut decenii de când Italia nu a mai construit vreun şantier naval mare nou, edificând docuri de la zero. Acum, însă, după mult timp, Italia construieşte un nou şantier naval uriaş, într-un proiect complex, iar elveţienii şi germanii de la Liebherr au dezvăluit logistica acestei construcţii.

Noul şantier naval e situat în oraşul Genova şi va deveni parte dintr-o nouă fază istorică a şantierului Sestri Ponente, deţinut şi gestionat de Fincantieri şi amplasat alături. Practic, noul şantier e construit de la zero, dar va deveni parte din infrastructura şantierului actual Sestri Ponente, asigurându-i o extindere enormă în capacitate.

Foto: Proiectul noului şantier naval

Planurile pentru construcţia noului şantier naval s-au conturat între 2020 şi 2022, când au fost anunţate primele contracte pentru proiectarea şi construcţia lui. Iar necesitatea acestui şantier naval a venit din nevoia de a avea un şantier mult mai mare, în care să se poată construi nave mari, moderne. Or, dimensiunea docului unui şantier naval limitează de obicei şi dimensiunea navelor care pot fi construite în el, iar în ultimele decenii navele din segmentele cele mai profitabile au devenit tot mai mari şi mai mari.

Noul şantier naval din Genova trebuie să poată fi capabil de construcţia navelor de până la 380 metri lungime şi 50 metri lăţime. Pentru asta e nevoie de un doc de 440 metri lungime şi 60 metri lăţime, care trebuie construit de la zero, iar pentru nave atât de mari e nevoie şi de o adâncime mare a docului. Întreaga zonă a noului şantier va avea peste 64.000 metri pătraţi.

Ceea ce face această construcţie atât de complexă e că noul şantier „muşcă” efectiv din teritoriul mării, nu doar al uscatului din port. Prin urmare, o mare parte din construcţie trebuie făcută tăind din mare, săpând efectiv roca de pe fundul mării în timp ce şantierele şi portul de alături rămân active, iar cealaltă parte trebuie făcută tăind cheiul portului.

Asta înseamnă operare în mediu salin, construcţie de pereţi de reţinere care pot permit apoi golirea spaţiului necesare de apă. Iar geologia maritimă de aici presupune pietre dure şi sedimente compactate, care trebuie tăiate efectiv cu freza mecanică, înainte de a putea excava.

Cei de la Liebherr au fost contractaţi pentru a asista instalarea a trei utilaje complexe la construcţia acestui şantier naval. E vorba de trei macarale mari, una HS 8100.1 şi două HS 8130.1, însă partea cea mai interesantă e că ele au utilaje speciale ataşate, care fac o muncă ultra dificilă.

Macaraua HS 8100.1 are ataşat de ea un braţ hidraulic uriaş HSG 5-18 L, o altă macara HS 8130.1 are un braţ similar, dar acţionat mecanic, în timp ce cea de-a treia macara, HS 8130.1, are o freză hidraulică pentru pereţi mulaţi LSC 8-20. Această freză poate tăia fundaţia existentă a portului, construită din beton armat de cea mai înaltă rezistenţă, pentru a face loc noului şantier naval, şi tot ele pot tăia roca dură de pe fundul mării.

Foto: Macara Liebherr HS 8130.1, cu freză hidraulică pentru pereţi mulaţi LSC 8-20

Dar cei de la Liebherr spun că de, fapt, partea cea mai dificilă de tăiat nu sunt rocile de pe fundul mării, ci betonul de pe chei, care are în interior armătură e oţel extrem de groasă şi rezistentă, fiind construită cândva pentru a rezista sute de ani, în orice condiţii şi context posibil.

Iar partea la fel de curioasă e că freza LSC 8-20, folosită aici, e un model relativ nou, pusă în acţiune pentru prima dată în această regiune a Italiei, la munci atât de grele. Acest utilaj poate tăia până a 10 metri adâncime.

Ceea ce taie freza hidraulică e preluat apoi de cele două braţe — unul mecanic şi altul hidraulic, dirijate de celelalte două macarale. Aceste braţe, însă, pot executa şi excavare vertical, astfel încât ele fac munca de excavare mai departe, sub betonul tăiat, până la o adâncime de 34 metri. Utilajul are numele de graifer hidraulic, în limbajul de specialitate şi poate excava şi sparge cu „fălcile” sale, pe lângă rolul de a apuca materialul tăiat de freză şi a-l scoate la suprafaţă.

Astfel, aceste trei macarale cu utilajele anexate la ele fac cea mai dificilă parte a muncii de construcţie a acestui şantier şi se descurcă de minune. Compania italiană R.C.M. Costruzioni, care a contractat aceste utilaje şi care e executorul lucrărilor, spune că până la sfârşitul anului 2026 tot docul pentru noul şantier va fi deplin săpat, ranforsat în structură şi finalizat funcţional.

După asta, vor urma instalările de utilaje, inclusiv macarale mari ce vor fi folosite la construcţia propriu-zisă a viitoarelor nave, iar către finele anului 2027 sau începutul anului 2028 noul şantier naval va fi complet operaţional, permiţând celor Fincantieri să construiască în Genova printre cele mai mari şi mai sofisticate nave din lume, inclusiv nave uriaşe de croazieră. Pentru Italia, noul şantier are o importanţă strategică enormă, întrucât va face ca industria sa constructoare de nave să rămână competitivă şi capabilă de proiecte moderne şi sofisticate. Iar noul şantier ar putea, teoretic, construi şi nave militare mari şi sofisticate, dacă vor exista asemenea comenzi pe viitor, or, dimensiunile şantierului şi echipările lui îi vor conferi o flexibilitate enormă.