Franţa construieşte în Africa cel mai scump drum din lume, cu 200 milioane euro per kilometru

Există multe porţiuni de drumuri şi autostrăzi sofisticate în lume, care sunt atât de complexe şi dificile în a fi construite, încât au costuri de-a dreptul exorbitante. Însă, de obicei cele mai scumpe porţiuni sunt tunelurile, fie cele săpate sunt aglomeraţii urbane, ca-n Japonia, fie cele săpate în munţi cu mare dificultate în a sparge terenul de acolo. Dar printre drumurile de suprafaţa, cel mai scump drum din lume e construit de Franţa pe o insulă din Africa şi are un cost de 200 milioane de euro per kilometru. Drumul are numele de oficial de „Nouvelle Route du Littoral”, ceea ce s-ar traduce ca noul drum de coastă, şi se află în Reunion, o insulă ce face parte din teritoriile franceze de peste mări.

Deci, deşi Reunion e o insulă africană, amplasată lângă Madagascar, în Oceanul Indian, la 9.000 km de Europa, ea face parte din teritoriul Franţei şi al Uniunii Europene. Insula are aproximativ 63 km în cea mai lungă măsurare a sa, şi 45 km în lăţime, având o suprafaţă de 2.511 km pătraţi. Aici trăiesc peste 900.000 locuitori, o cifră impresionant de mare, dacă e să ne gândim că insula e relativă izolată în ocean, având o distanţă de 679 km până la Madagascar. Cea mai apropiată zona de uscat e o altă insulă franceză, Mauritius, localizată la 165 km depărtare în nord-est.

Insula Reunion e una vulcanică, ceea ce face ca relieful său să fie foarte abrupt pe o mare parte a suprafeţei sale. Insula are drumuri sinuoase pentru acces către altitudinile din mijlocul său, dar majoritatea populaţiei şi activităţii economice e concentrată în zonele de ţărm la altitudine mai joasă, în câteva regiuni uşor mai plate. Munţi din mijloc sunt de fapt doi vulcani mari, unul inactiv — Piton des Neiges — care ajunge la 3.070 metri altitudine, şi altul încă activ — Piton de la Fournaise — care atinge 2.631 metri altitudine. Ultima erupţie a acestui a avut loc în 2007.

Foto: Imagine panoramică ce ilustrează relieul insulei şi noul drum

Ei bine, capitala insulei e Saint-Denis, iar noul drum despre care vorbim e menit să conecteze capitala cu oraşul La Possession, situat în imediata apropiere a oraşului Le Port, şi a singurului port comercial al insulei. Conexiunea dintre capitală şi port este astfel cea mai importantă conexiune de infrastructură pentru economia acestei insule.

Până acum exista un drum construit cu câte două benzi pe sens direct pe litoral, folosit de circa 70-80 mii oameni în fiecare zi. Doar că relieful vulcanic al insulei face ca acest drum să fie amplasat direct alături de stânci mari. Aceste stânci generează periodic căderi de pietre, inclusiv desprinderi de stânci mari, care au luat mai mult vieţi ale celor care călătoreau pe acest drum.

În acelaşi timp, insula e amplasată într-o regiune în care furtunile oceanice sunt un fenomen frecvent, iar vânturile de peste 200 km generează valuri de până la 20 metri înălţime care se sparg de coasta pe care se află drumul, cu apa ajungând direct pe acest drum şi făcând adeseori circulaţia foarte periculoasă sau chiar imposibilă în acele intervale. Respectiv, de fiecare dată când au loc asemenea fenomene naturale, portul şi capitala rămân efectiv fără o conexiune viabilă.

Primele idei de a construi un drum modern care să rezolve această situaţie vin încă de dinainte de 2010. În 2011 a fost aprobat proiectul drumului, iar în decursul anilor 2013 şi 2014 au început şi lucrările la el. Conform acelui proiect, noul drum trebuia să fie format în cea mai mare parte a sa din secţiuni construite efectiv ca un viaduct în ocean, suficient de depărtat de coastă încât să nu mai existe pericole de la stâncile căzute şi suficient de înălţat deasupra oceanului, încât valurile mari să nu ajungă peste el. Distanţa totală a noii autostrăzi e de 12,5 km, iar bugetul aprobat iniţial era de 1,6 miliarde de euro, ceea e ducea deja preţul per kilometri la aproximativ 130 milioane.

Între timp, însă, a devenit şi mai clar cât de dificilă e această lucrare, or terenul de după ţărm, din ocean, e o continuare a reliefului abrupt vulcanic, iar săparea fundaţiilor pentru noii piloni nu e deloc o operaţiune simplă.

Fiecare pilon a fost o lucrare complexă de forare şi tăiere efectivă de pietre, după care s-a asigurat ranforsarea, tot acest proces fiind mai degrabă similar cu lucrările făcute la forarea fundaţiilor pentru turbinele eoliene maritime decât pilonii obişnuiţi de viaduct.

Inginerii francezi au conceput aceşti piloni cu înălţimi variabile în funcţie de relieful în care au fost fixaţi şi cu forme care să aibă efect de spargere a valurilor, susţinând totodată greutatea autostrăzii. Doar că între timp nu doar complexitatea a generat reproiectări şi revizuiri de costuri, ci şi inflaţia, care a dus preţul materialelor folosite şi a lucrărilor subcontractate în sus. Iar în prezent bugetul acestui proiect a ajuns deja la 2,5 miliarde de euro, ceea ce, raportat la cei 12,5 km de drum, echivalează cu 200 milioane de euro per kilometru.

Noua autostradă nu e construită complet deocamdată. Totuşi, viaductul central unitar, de 5,4 km, care e şi cea mai dificilă parte a întregii construcţii, a fost finalizat şi deschis circulaţiei în 2022. Pilonii la el au fost finalizaţi în 2017, în următorii ani fiind făcute şi lucrările de construcţie a structurii superioare. În anul 2020, viaductul era deja efectiv construit, iar emisiunea The Grand Tour a filmat în episodul „A Massive Hunt” o cursă între un Bentley Continental GT, un Ford Focus RS şi un Caterham 7310R pe acest viaduct.

Deschiderea a avut loc apoi pe un singur sens ce circulaţie, iar din 2022 viaductul e operabil în ambele direcţii. LA el s-au mai adăugat alte porţiuni inaugurate, ce însumau aproape 8 km. Însă în 2025 s-a decis că o mare parte din secţiunile rămase vor fi construite tot ca viaduct, în locul ideii iniţiale de a avea şi porţiuni de coastă bine protejate. Asta a mai ridicat costurile şi încă e posibil să le mai ridice, întrucât aceste porţiuni sunt acum în proces de reproiectare şi construcţia lor va demara în 2027, urmând să fie definitivate abia în 2030. Deci, preţul actual de 200 milioane de euro per kilometru ar putea creşte şi mai mult până în 2030.

Dar e la fel de adevărat că proiectul e şi o victorie inginerească în faţa condiţiilor naturale dificile de aici, iar francezii se mândresc la rândul lor cu realizarea de aici, or, noul viaduct de 5,4 km care e operabil acum este în mod oficial şi cel mai lung viaduct de pe teritoriul Franţei, mai lung chiar decât celebrul Viaduct Millau, renumit pentru înălţimea sa.