Şeful companiei europene, care produce singurele utilaje din lume de fabricare a semiconductorilor avansaţi, a dezvăluit cum protejează tehnologia pentru a nu ajunge pe mâna Chinei

În ultima jumătate de an, criza semiconductorilor Nexperia a fost cea care ne-a făcut pe toţi să cunoaştem mult mai multe din culisele acestei industrii adeseori neobservate, dar care fabrică produse absolut esenţiale pentru toate atributele moderne ale civilizaţiei noastre. Aproape toate dispozitive electronice din lume folosesc semiconductori, de la cei mai simpli şi elementari până la cei mai sofisticaţi şi performanţi. Iar paradoxul e că de decenii încoace, chiar şi-n cele mai prietenoase timpuri, Europa şi SUA au limitat accesul Chinei la tehnologia celor mai avansaţi semiconductori din lume şi la utilajele care pot produce aceşti semiconductori. O singură companie din lume, compania olandeză ASML, produce singurele utilaje din lume de fabricare a semiconductorilor avansaţi, care sunt printre cele mai sofisticate produse inginereşti din lume şi au un preţ enorm, de până la 400 milioane de dolari bucata. Fiecare exemplar produs e strict controlat unde ajunge şi niciunul n-a fost exportat vreodată în China. Însă deja la finalul anului trecut scriam că inginerii din China ar fi reuşit să studieze patentele occidentale ale ASML şi să producă primul lor utilaj de fabricare a semiconductorilor avansaţi, pe care-l testează şi perfecţionează, într-un proiect imens de anvergură naţională. Ei bine, de curând şeful ASML, Christophe Fouquet, a dat un interviu în care a dezvăluit cum protejează cea mai valoroasă tehnologie a occidentului pentru a nu ajunge pe mâna Chinei, scrie publicaţia TechCrunch.

Foto: Şeful ASML, Christophe Fouquet

Iar când spunem că această tehnologie e cea mai valoroasă pe care o are occidentul, nu exagerăm şi nu hiperbolizăm deloc. Totul depinde de semiconductoare şi cipuri în jurul nostru, doar că şi acestea pot fi foarte simple şi elementare, dar în continuare absolut necesare pentru funcţii elementare în dispozitive electronice, sau pot fi foarte performante şi hi-tech, cu metode ultra sofisticate de producţie a lor, iar cipurile rezultate ajung în cele mai avansate aplicaţii, de la computerele de mare putere până la centrele de date de inteligenţă artificială.

Foto: Plachetă cu semiconductoare

Ca să înţelegem mai bine şi mai lucid lucrurile, trebuie să spunem că semiconductoarele sunt, în esenţă, un tip de material, nu un produs finit, iar cipurile, sau circuitele integrate, sunt produsul care conţine la bază semiconductoare. De multe ori aceste noţiuni sunt tratate aproape ca sinonime în presă, însă, dacă e să vorbim mai profund şi mai tehnic, de fapt semiconductoarele sunt materialele care stau la baza unor plachete, iar cipurile sunt elementele alea mici, negre, cu conectoare în jurul lor şi cu funcţionalităţi avansate, construite cu aceste materiale. Cea mai sofisticată parte din tot procesul e producţia plachetelor de semiconductoare, de obicei multe identice pe o suprafaţă circulară mare, după care urmează tăierea lor şi „împachetarea” în cipuri cu circuite integrate.

Foto: Elementele negre din imagine sunt cipurile care conţin semiconductoare în interior

Materialele sunt numite semiconductoare pentru că au calităţi aflate undeva la mijlocul dintre un izolator şi un conductor. În rol de semiconductoare servesc de obicei materiale precum nitrura de galiu (GaN), siliciul (Si) sau carbura de siliciu (SiC). Aceste materiale semiconductoare sunt amplasate pe plachete de siliciu. Prin multiple procese repetitive — precum litografia, gravarea, doparea şi depunerea controlată, utilajele de producţie „gravează” şi „cresc” efectiv schema unui circuit integrat, cu transistori, condensatori şi interconexiuni, direct pe suprafaţa plachetei de siliciu. Cipurile moderne pot avea nevoie de repetarea a până la 100 de ori a acestui lanţ de procese pe o singură plachetă circulară mare, până iau naştere circuitele integrate ale fiecărui pătrăţel de pe acea plachetă, care va fi apoi tăiat şi va ajunge încapsulat într-o structură rectangulară de plastic, cu conectoare în jur, adică cipul final. Şi tocmai echipamentele de litografiere, care pot face aceste procese ultra complexe de „gravare” şi „creştere” a semiconductoarelor, sunt absolut esenţiale pentru producţia celor mai avansate plachete cu semiconductoare şi a celor mai avansate cipuri.

Foto: Reprezentare grafică a procesului de producţie a semiconductoarelor, prin raze de lumină EUV. Plachetele circulare conţin mii de circuite identice rectangulare cu semiconductori, care sunt „crescute” şi „formate” prin acţiuni repetitive, până când sunt gata de tăiere şi integrarea fiecărui dreptunghi în interiorul unui cip cu conectoare

Cele mai avansate semiconductoare sunt produse cu litografiere EUV, abreviere care semnifică tratare cu raze ultraviolete extreme. Aceste utilaje sunt cele care aplică straturi de polimeri ultra fini, apoi generează plasmă, care generează la rândul ei lumină cu o lungime de undă de doar 13,5 nm, numită drept ultravioletă extremă. Cu ajutorul acestei lumini ultraviolete extreme ale loc litografierea tiparelor de circuite din interiorul semiconductoarelor, pe acele plachete de siliciu. E un proces de o precizie excepţională, la nivel de nanometri, care permite concentrarea unui număr imens de transistori şi părţi componente utile de circuite într-un spaţiu minuscul. Iar cu cât mai multe asemenea componente utile lor fi integrate într-un spaţiu util, cu atât mai mare va fi puterea de procesare a acelui semiconductor şi, implicit, a cipului final. Şi partea absolut fabuloasă e că acum aceste utilaje EUV ajung deja la nivelul în care dimensiunea de 13,5 nm a undei de lumină ultravioletă extremă, determină precizia excepţională a semiconductoarelor pe care le pot produce. Aici se ducea marea luptă în crearea semiconductoarelor performanţi, ieşirea din limitările mecanice anterioare şi pătrunderea într-o zonă de producţie atât de precisă, încât nivelul de precizie ajunge deja limitat de dimensiunea fizică a undei luminoase.

Însă ca utilajele de litografiere să poată asigura producţia la un asemenea nivel de precizie, ele au nevoie la rândul lor de o precizie optică excepţională. Şi generarea luminii ultraviolete extreme se face în aceste utilaje prin generarea de plasmă, care trebuie atinsă şi stabilizată, pentru a putea fi folosită cu precizia dorită constant, în producţia la scară mare a semiconductoarelor. Controlul plasmei are loc prin lentile optice de o precizie la fel de excepţională.

Şi aşa cum spuneam, doar compania olandeză ASML produce singurele utilaje din lume, capabile de producţia semiconductoarelor prin litografiere. Nicio altă companie din lume nu poate să le producă şi nu le produce. Până şi lentilele optice de precizie excepţională, necesară acestor utilaje, sunt produse tot de o singură companie din lume, tot europeană — Carl Zeiss.

Un asemenea utilaj ASML costă între 200 şi 400 milioane de dolari, fiind unul din cele mai scumpe utilaje industriale existente în lume. Anual sunt fabricate maxim 10-12 asemenea utilaje de către cei de la ASML, iar unde ajung ele e controlat cu stricteţe.

Foto: Un utilaj ASML, în proces de asamblare la compania olandeză

Şi niciunul n-a fost exportat vreodată în China, fapt reconfirmat încă o dată şi acum de şeful ASML. Asemenea utilaje există în Europa, în SUA şi chiar în Taiwan, la producătorul de cipuri TSMC, dar China nu are acces la ele sau cel puţin până în prezent n-a avut. Însă concentraţia mare de utilaje de acest tip în Taiwan explică de ce interesul strategic pentru Taiwan e atât de mare în ultimii ani.

Până acum, China s-a mulţumit cu rolul de „împachetare” a plachetelor semiconductoare produse în occident în cipuri finale. Împachetarea e un proces mult mai puţin tehnologizat şi aceste procese de fabricare au fost transmise Chinei de mai multe companii private europene şi americane care-şi doreau astfel reducere de costuri. China a prins repede această abilitate, astfel încât Europa astăzi aproape că n-a mai rămas cu producţie proprie de cipuri, cu excepţia unor cantităţi moderate asigurate de Nexperia. Şi asta chiar dacă Europa a fost locul în care aceste inovaţii au fost create, iar companii europene precum Philips şi Siemens au stat la baza acestor inovaţii. Şi ASML-ul de astăzi se datorează acestor inovaţii primare, de fapt, or, compania a fost fondată cândva ca ASM International de Arthur del Prado, în Olanda, după care el şi echipa sa, au fondat împreună cu Philips compania ASML de azi.

Foto: Arthur del Prado şi echipa sa, la începuturile ASM International, care a fondat apoi împreună cu Philips compania ASML de azi

China a prins între timp şi abilităţi de a fabrica semiconductori mai elementari, care pot fi produşi fără litografiere, din liga aia în care precizia mecanică e încă suficientă. Prin urmare China poate produce semiconductoare şi cipuri de performanţă elementară şi medie, dar nu le poate produce pe cele de top absolut. Tocmai de asta, şi modelul lor de inteligenţă artificială, DeepSeek, a fost lansat cu anunţarea faptului că n-are nevoie de putere de procesare foarte mare. A fost o cale aleasă mai mult de nevoie, deoarece China nu putea nici produce, nici cumpăra semiconductori şi cipuri suficient de puternici, pentru a se compara cu cei folosiţi de modelele de inteligenţă artificială din occident. Şi aceşti semiconductori de top sunt folosiţi şi în alte domenii de înaltă performanţă, de care chinezii ar avea nevoie enormă. Practic, deţinerea acestei tehnologii ar fi pentru chinezi o ultimă şi cea mai importantă piesă într-un puzzle propriu al deţinerii complete a celor mai sofisticate tehnologii de impact economic şi strategic major.

În căutarea unor soluţii de alternativă, inginerii chinezi au ajuns să creeze şi un cip analog, rezolvând o problemă veche de 100 de ani, care limita funcţionarea acestor cipuri. Acel cip, anunţat anul trecut, consumă şi de 100 ori mai puţină energie şi reprezenta o posibilă cale de a sări peste piedica lipsei de semiconductori digitali. E clar, deci, că în China există o goană frenetică internă în încercarea de a obţine acces la această tehnologie sau de a dezvolta căi ocolitoare.

La sfârşitul lunii decembrie 2025, un raport documentat al WCCFTech şi Reuters avertiza că inginerii chinezi a fi studiat amănunţit toate patentele celor de la ASML şi toate celelalte patente posibile în acest domeniu, pentru a înţelege profund cum funcţionează aceste utilaje de litografie EUV şi cum ar putea fi ele proiectate şi construite de la zero în China. Şi când spunem de la zero, avem în vedere construcţia fizică, pentru că proprietatea intelectuală folosită nu e de la zero, bineînţeles. Raportul mai indica faptul că echipe mari de ingineri de la SMIC (Corporaţia Internaţională de Producţie a Semiconductorilor) din China au încercat să facă inginerie intuitivă pe baza patentelor şi a experienţei deţinute. Ba mai mult ca atât, raportul mai arăta că aceleaşi companii chinezeşti au încercat să angajeze şi talente europene cu experienţă în acest domeniu, care să-i ajute să pună la punct producţia.

Cei de la Reuters spuneau că amploarea acestui proiect din China e similară cu cea a „proiectului Manhattan” din anii 1940 din SUA. Sursa menţiona că au fost atraşi mai mulţi ingineri care au muncit anterior la ASML, iar primele prototipuri ale utilajelor de litografie EUV au fost construite în prima jumătate a anului 2025. Totul s-ar fi produs în laboratoarele imense din Shenzhen, iar oamenii-cheie care au proiectat utilajul de litografie EUV sunt cu toţii foşti angajaţi ai ASML, mai spunea raportul, iar experienţa individuală a acestora, cumulată împreună cu patentele existente şi încercări repetitive, le-ar fi permis chinezilor să ajungă la prototipuri funcţionale ale utilajelor de litografiere, care să producă aceste plachete de siliciu cu semiconductoare.

Raportul din decembrie spunea că prototipurile utilajelor din China au ajuns la etapa în care pot produce şi stabiliza plasma şi pot genera lumina ultravioletă extremă, dar încă nu s-a ajuns la gravarea semiconductorilor propriu-zişi, mai existând încă limitări optice majore şi de o rafinare enormă a proceselor. Dar însăşi faptul că s-a reuşit replicarea plasmei şi luminii ultraviolete extreme reprezintă o parte crucială din tot saltul tehnologic necesar pentru a se putea ajunge la producţia de semiconductoare funcţionale.

Şi tot atunci se menţiona că cei din China ar fi găsit o breşă prin care să poată accelera elaborarea utilajului lor. Utilajele mai vechi ale ASML, care primesc piese de schimb noi în locul celor uzate, generează acele piese defecte sau uzate, care nu mai sunt controlate la fel de strict în parcursul lor ulterior, se spunea atunci. Iar China ar fi găsit căi prin care să cumpere prin pârţi terţe aceste piese defecte şi uzate, nu ca să le folosească la utilajul său, ci ca să le facă inginerie inversă.

Ei bine, despre aceste evoluţii din China a fost întrebat acum şeful ASML, Christophe Fouquet, care deţine această funcţie in 2024, dar a lucrat la ASML încă 10 ani înainte de asta. El a negat cu vehemenţă că orice utilaj vechi sau piese ar putea ajunge la chinezi, menţionând că ciclul de viaţă al utilajelor pe care ASML le livrează oriunde în lume presupune un control strict din momentul aprobării iniţiale a exportului până la finalul duratei de viaţă, când utilajele revin înapoi la ASML, pentru a fi dezasamblate şi casate controlat. Respectiv, procesele ASML presupun şi un control strict al tuturor pieselor şi modulelor care pot fi înlocuite în decursul duratei de viaţă, această manieră de operare fiind una din cele esenţiale pentru compania europeană, gândită din start pentru a proteja tehnologia ca ea să nu ajungă în China sau în oricare altă parte a lumii.

Fouquet a comentat şi cele menţionate în raportul din decembrie despre progresele chinezilor. „Ca să faci inginerie inversă, trebuie să ai acces la utilaj în primul rând, pentru a-l putea dezasambla şi studia. Dar noi putem spune sigur că niciun utilaj ASML nu se află în China şi nici componente separate. Noi menţinem o strictă evidenţă a tuturor utilajelor şi pieselor, ştim unde se află totul în orice moment, de asta pot vorbi cu atâta certitudine. Da, ştim că există acel proiect chinez prin care se doreşte avansarea în această tehnologie, dar informaţiile noastre arată că progresul obţinut de facto e foarte modest şi foarte departe de un salt tehnologic consistent.”, mai spune şeful ASML.

El a fost întrebat şi dacă foştii angajaţi ASML ar putea fi sursa scurgerilor către chinezi. Şeful ASML a spus că lucrurile nu sunt atât de simple în această industrie. În primul rând, în interiorul ASML, numărul celor care au acces la informaţii despre părţile protejate ale tehnologiei şi eventual la tabloul complet e foarte mic. Încă de la începuturile acestei tehnologii a existat o separare clară a angajaţilor care pot avea acces la tehnologie, şi a celorlalţi angajaţi, care au grijă de părţi operaţionale izolate a întregii tehnologii. Scurgerile de informaţie de la cei ce au grijă doar de anumite componente izolate ar fi de puţină valoare, pentru că n-ar revela nimic absolut neştiut. Cei care au grijă de cele mai sofisticate şi dificile părţi sunt cei care au acces la informaţia secretă, iar regimul de acces la ea e foarte similar cu cel de acces la secretul de stat la ASML. Şi serviciile de informaţii olandeze, AIVD, sunt implicate activ în monitorizarea respectării şi păstrării acestor secrete — e un fapt ce nu-l menţionează şeful ASML; ci chiar cei de la AIVD în rapoartele lor anuale. Serviciile secrete olandeze menţionau că anume China e cea care încearcă cel mai intens şi prin multiple căi să obţină acces la această tehnologie, însă AIVD are departamente dedicate pentru contracararea acestor efecte, „menţinerea avantajului tehnologic al Olandei şi Europei fiind una din priorităţile esenţiale ale serviciului”, după cum menţionează chiar ei. Prin urmare, putem prezuma şi deduce din aceste informaţii că orice angajat de la ASML, cu acces la informaţii sensibile, e monitorizat în permanenţă, tot mai strict în ultimii ani, iar în eventualitatea concedierii, va fi monitorizat şi după asta, pentru a nu se pomeni reangajat peste câteva luni în China. Deşi ASML e o companie privată, rolul său strategic pentru Olanda şi Europa e atât de important, încât serviciile secrete au departamente întregi care monitorizează siguranţa secretelor industriale de acolo, aşa cum o confirmă public chiar serviciul olandez AIVD, fără prea multe detalii, bineînţeles.

Foto: Sediul AIVD, Olanda

Prin urmare, şeful ASML spune că nu e îngrijorat deloc de informaţiile despre progresul pe care l-ar avea chinezi în acest domeniu. Şi nu e îngrijorat nici măcar de faptul că tot la final de 2025 start-up-ul american Substrate, susţinut de nume mari din industria tech, a obţinut 100 milioane de dolari investiţii pentru planul de a elabora utilaje de producţie a semiconductoarelor, care să concureze cu cele de la ASML „E una să vrei şi cu totul altceva să poţi face. Noi la ASML am putut ajunge la saltul tehnologic pentru că pionierii acestei industrii din Olanda, inclusiv fondatorul ASM International de cândva, au dezvoltat 80% din ce avem noi azi şi lipsa partea cu lumina ultravioletă extremă. Noi am avut, prin urmare, o singură problemă clară de rezolvat. Şi tot ne-a luat 20 de ani să o putem face. Ei, care pornesc de la zero, vor avea un drum de o dificultate imensă, de a dezvolta toate sistemele care compun produsul. Prin urmare, nu va fi prea curând, şi vor trebui să toace multe zeci de miliarde de dolari de acum încolo ca să poată ajunge la un rezultat”, spune şeful ASML, o companie care investeşte acum, după ce are tehnologia de vârf, câte 4,5 miliarde de euro anual pentru a continua să inoveze. El spune că a văzut câteva fotografii ale Subtrate cu ceea ce ar dezvolta ei. „Şi noi am avut fotografii acum 30 de ani. Dar tot ne-au mai trebuit încă 20 de ani ca să ajungem la utilajul deplin funcţional”.

Foto: James Proud, şeful şi co-fondatorul Substrate

În fine, şeful ASML spune că restricţia de a vinde utilajele sofisticate în China e perfect justificată pentru a fi menţinută încă mult timp înainte. El spune în acelaşi timp că ASML livrează unele componente simple, de 8 generaţii în urmă, în China, pentru operaţiuni elementare în producţia cipurilor, şi spune că asta e o abordare corectă în acest domeniu, când în ţări îndepărtate de tine, în care nu poţi controla procesele de producţie şi proprietatea intelectuală, să livrezi doar tehnologie mult mai veche, care nu mai are valoare atât de mare strategică. „În alte domenii, unele companii pot livra ceea ce au fost produs cu 1-2 generaţii în urmă, dar în cazul nostru şi ultimele generaţii reprezintă o valoare imensă strategică şi nu putem face asta, mai ales că menţinem în producţie paralelă câteva generaţii şi niveluri de performanţă”, spune şeful ASML. Şi el a dat exemplul ultimei generaţii de utilaj ASML lansat, care e şi mai scumpă decât cea precedentă, dar la care producţia per semiconductor are un cost mai mic, mai ales că şi performanţa cipurilor poate fi mai mare. Totuşi, generaţia anterioară continuă a fi produsă, pentru că e încă mai poate produce cele mai performante semiconductoare din lume, imediat după cele produse de generaţia nouă.

Aşadar, sunt tentative intense şi constante în jurul ASML de a obţine acces la tehnologia acestei companii unice în lume, şi aceste tendinţe sunt explicabile prin miza uriaşă a aceste tehnologii, devenită şi mai importantă în era inteligenţei artificiale şi a centrelor de date imense pentru aceasta, care au nevoie de semiconductoare şi cipuri cât mai performante. Puţini dintre noi ştiau poate, că pentru ca Nvidia sau TSMC să poată produce acele cipuri ultra performante care fac posibilă puterea de procesare imensă, cheia în avea cele mai sofisticate utilaje de producţie din lume se află dor în Europa, la ASML. Chiar dacă sunt mulţi europeni care n-au auzit niciodată numele ASML, compania olandeză are cea mai mare valoare de piaţă dintre toate cele europene. Şi acum e clar că mulţi alţii din lume, începând de la China şi terminând cu start-up-uri americane, îşi doresc cu ardoare această tehnologie. Şeful ASML e deocamdată calm şi încrezut că secretele pot fi păstrate în interiorul cetăţii.