(VIDEO) O echipă de ingineri canadieni a construit primul autobuz electric pentru explorarea gheţarilor, complet autonom, fără generatoare şi staţii electrice

Explorarea gheţarilor e un tip foarte specific de turism, pe care foarte puţine ţări din lume îl pot oferi, mai ales sub forma unor tururi directe cu autobuze speciale care să ajungă direct în zona acelor gheţari, nu doar să fie văzuţi de la distanţă. Canada e una din aceste ţări, iar acum o echipă de ingineri canadieni a construit primul autobuz electric pentru explorarea gheţarilor, complet autonom, fără generatoare şi fără acces la staţii electrice.

Vehiculele exploratoare de gheţari au nevoie de o construcţie foarte specială, care să le facă extraordinar de capabile să înainteze pe un asemenea relief. Islanda, spre exemplu, are camioane transformate în autobuze specializate, iar cele mai spectaculoase sunt exemplare Tatrabus, construite pe baza camioanelor Tatra cu şasiu 8x8 articulat. Acele vehicule cu 4 axe pot înainta oriunde, putând trece chiar şi peste crevase datorită prezenţei celor 4 punţi.

Foto: Vehicul Tatrabus din Islanda

Dar exemplarele Tatrabus sunt propulsate de motoare diesel, în timp ce Canada şi-a dorit un autobuz exemplar, electric. Noul autobuz urma să exploreze gheţarii din parcul naţional Jasper, din regiunea Alberta, fiind operat de compania Pursuit. Aceştia mai deţin alte 10 autobuze specializate, dar toate sunt cu motoare diesel, chiar dacă în ultimii ani propulsoarele lor au fost înlocuite cu altele mai noi, cu sisteme de tratări ale emisiilor, care să le facă mai puţin poluante.

Pentru noul proiect, însă, ei au apelat la echipa de ingineri de la Noble Northern, specializaţi în conversii de vehicule electrice practice şi instalări de sisteme fotovoltaice. Era combinaţia perfectă de abilităţi care era nevoie de conceperea noului vehicul.

Aceştia au luat la bază un şasiu folosit cândva la un camion diesel, dar l-au modificat pentru a face loc roţilor duble pe ambele punţi. Inginerii au decis să rămână la formula de două punţi şi tracţiune integrală, dar să folosească roţi duble, pentru a avea o suprafaţă mai mare de contact pentru distribuţia greutăţii şi o aderenţă mai bună.

Propulsia electrică îşi ia energia dintr-o baterie de 528 kWh, care a fost dotată cu sistem de management termic, pentru a putea funcţiona la temperaturile joase din zona gheţarilor. Bateria are scuturi adiţionale pentru protecţie în teren accidentat, şi are şi un port de încărcare, însă autobuzul va opera acolo nu există deloc staţii de încărcare şi nici măcar reţea electrică normală.

Aşa că inginerii au atras o atenţie deosebit la eficienţa regenerării, or, la tururi spre gheţari autobuzul urcă drumuri cu declivitate pronunţată, după care are pate de coborâri în pante abrupte, şi acea energie trebuia recuperată la maxim. Inginerii spun că au reuşit să creeze un sistem de regenerare care recuperează peste 5 kWh doar în procesul coborârii.

Caroseria a fost proiectată pentru a fi mai uşoară şi a economisi în energia necesară urcării. Pe acoperişul ei au fost montate panouri solare bifaciale, care funcţionează excelent într-un asemenea mediu cu albedo ridicat, precum gheţarii acoperiţi cu zăpadă şi gheaţă. Surprinzător, dar suprafaţa autobuzului a fost suficientă pentru o instalaţie de 6 kW. Iar în decursul unei zile sistemul produce în mod realist 40 kWh de electricitate, pe care-i stochează în baterie.

Inginerii spun că o baterie încărcată deplin e suficientă pentru 32-35 de curse dus întors spre zona de sus a gheţarilor şi înapoi. Asta nu înseamnă un consum de doar 16 kWh per cursă, ci un consum net egal cu această cifră, la care se mai adaugă cei 5 kWh recuperaţi la coborâre şi cei 40 kWh pe care-i încarcă autobuzul într-o zi. Numărul de 32 curse înseamnă cam 4-5 zile de operare, deci chiar dacă am estima 4 zile de operare, bateria e consumată mult mai încet, întrucât în aceste 4 zile, pe lângă cei 528 kWh iniţiali, panourile solare mai pun 160 kWh de electricitate în ea, iar recuperarea mai pune alţi 160 kWh. Deci, o cursă consumă mai mult de 20 kWh, dar graţie recuperării şi panourilor solare, bateria e descărcată mult mai lent.

După asta, autobuzul are nevoie de o încărcare mai lungă, şi trece în regim de pauză pe câteva zile, pentru a fi încărcat. Un calcul simplu ne arată că pauzele acestuia sunt cam lungi într-un asemenea regim, or, la câte 40 kWh pe zi de la panouri, e nevoie de aproape două săptămâni pentru a încărca deplin acest autobuz, timp în care sunt folosite celelalte vehicule.

Canadienii spun că s-ar fi putut folosit un generator diesel, dar n-au vrut în mod intenţionat să o facă, pentru că într-un asemenea caz proiectul n-ar mai fi avut sens. Aşa, însă, ei pot spune cu mândrie că au primul autobuz electric din lume pentru explorarea gheţarilor, care nu doar că are propulsie electrică, ci se descurcă absolut autonom, fără staţii electrice, doar cu lumina puternică a soarelui de la mare altitudine.

Vezi totul în video-ul de mai jos.