Verne, primul serviciu de robotaxi din Europa, anunţat de Mate Rimac, a fost lansat cu tehnologie şi maşini chinezeşti

Mate Rimac, renumitul fondator croat al mărcii Rimac, iar de curând şi cel care controlează majoritar Bugatti, a anunţat acum câţiva ani iniţiativa de a dezvolta un serviciu de robotaxi, cu maşini dezvoltate integral de inginerii croaţi, care să circule autonom. Toată această idee s-a conturat către anul 2024 într-un concept avansat al unui întreg ecosistem, dar şi cu un vehicul proiectat deplin pentru acesta. Mate Rimac a făcut o asemenea integrală verticală şi la Rimac, proiectând totul în interior, şi chiar dacă la Verne el nu e CEO-ul, conceptul a fost conturat de el şi a adunat peste 100 milioane de euro în investiţii private. Mai mult ca atât, în decursul ultimului an, Verge, dar şi Mate Rimac personal, a prezentat o flotă de 60 de automobile Verge construite ca prototipuri de validare, iar lansarea serviciului era anunţată pentru primăvara anului 2026. Şi acest serviciu a fost lansat în Croaţia în termenii promişi, dar o cu o diferenţă enormă — în loc de automobilele originale ale Verne, serviciul rulează pe maşini chinezeşti Arcfox Alpha T5, produse de BAIC, iar tehnologia care îi asigură condusul autonom e implementată de chinezii de la Pony.ai..

Oficial, ceea ce vedem acum în Croaţia reprezintă primul serviciu de robotaxi din Europa, disponibil pentru public, deşi în această fază de testare Verne spune că are doar 300 de clienţi acceptaţi în Zagreb, Croaţia, şi alţi vreo 9.000 pe lista de acceptare. Europa nu a avut până acum un asemenea serviciu, deşi în China există mai multe — precum Pony.ai, Baidu şi Apolo — , iar în SUA au devenit renumite serviciile celor de la Waymo, Cruise şi Tesla.

În SUA Cruise şi-a încetat existenţa, apropo, după câteva accidente şi incidente care au pus compania în dificultăţi legale majore. Dar toate aceste companii care au ajuns deja la faza de operare în lumea reală nu şi-au conceput propriile maşini, cu au adaptat maşini produse de altcineva cu senzorii şi comenzile lor.

Ei bine, Mare Rimac, şi Verne, îşi doreau un concept mult mai îndrăzneţ. Maşinile Verne au fost proiectate de la zero pentru acest scop, neavând volan, ci doar o planşă cu ecran mare, ca un soi de raft într-o ambianţă ce amintea de o sufragerie.

Maşinile aveau doar două locuri, conform conceptului iniţial, dar acestea sunt spaţioase şi confortabile, iar în spate exista şi un portbagaj. Conceptul presupunea că maşinile vor identifica automat cât de curate sunt în interior şi vor sesiza când au nevoie să viziteze una din „navele mame” răspândite în apropiere, pentru a beneficia de o curăţare automatizată. O asemenea navă mamă trebuia să poată gestiona până la 500 de maşini. Maşinile urmau să poată fi comandate şi pentru deplasare, şi pentru stat în ele şi folosit ca birou de muncă. Fireşte, toate aceste maşini urmau a fi electrice, iar experienţa Rimac ar fi ajutat enorm în proiectarea lor. Iar pe partea de soft, o echipă dedicată de la Verne trebuia să construiască toată interfaţa de condus autonom.

Şi partea curioasă e că 60 de maşini au fost deja fabricate şi există, despre ele anunţându-se că vor constitui flota de prototipuri de validare. Totuşi, brusc, la 26 martie Verne a anunţat brusc un parteneriat cu chinezii de la Pony.ai şi cu Uber, prin care menţiona că lansarea serviciului va avea loc în primele zile ale lunii aprilie, folosindu-se maşinile chinezeşti Arcfox Alpha T5 Robotaxi, pe care Pony.ai le foloseşte şi în China.

Foto: Clee 60 de prototipuri Verne, construite

În aprilie acest serviciu a fost lansat cu doar 10 maşini în faza de testare, iar acum, după o lună, serviciul e anunţat drept operaţional în Zagreb, ca primul din Europa, fiind menţionat şi un preţ de 1,99 euro per călătorie. Nu toată capitala croată e cuprinsă, însă. E acoperit doar centrul, câteva regiuni aferente şi zona aeroportului.

Ce s-a întâmplat, deci? Ce a cauzat această schimbare bruscă de la propriile maşini concepute, propria tehnologie şi propria aplicaţie la simpla contractare a chinezilor să facă asta? Ei bine, răspunsul e pe alocuri revoltător.

Verne a beneficiat de fonduri ale Uniunii Europene din fonduri PNRR. Suma nu a fost mică — fiind de tocmai 179,5 milioane de euro, deci mai mult decât Verne a acumulat de la investitorii privaţi. Aceşti bani au fost daţi cu condiţia că sistemul va fi complet creat în Europa, aşa cum menţiona şi conceptul iniţial al celor de la Verne. Şi exista un termen limită de lansare a serviciului — de 31 martie 2026.

Foto: Marko Pejkovic, CEO Verne

În luna februarie 2026, Verne a cerut de la UE extensia acestui termen, însă până la final de martie nu fusese luată nicio decizie. Prin urmare, Verne risca să încalce condiţiile finanţării, ceea ce ar dus la un proces de revocare a aproape 90 milioane de euro din banii debursaţi până acum din cele 179,6 milioane aprobate. Prin urmare, parteneriatul anunţat la 26 martie cu chinezii a venit exact la momentul în care termenul era pe cale să expire. Bineînţeles, dacă Verne ar fi încălcat termenul, nu am mai vi văzut nici cele 90 milioane pe care ar trebui să le mai primească din PNRR.

Tehnic vorbind, prin lansarea de acum a serviciu, Verne s-a încadrat tehnic în termenul strict de lansare, dar a neglijat una din cele mai importante condiţii — de a avea tot ecosistemul creat în Europa. Acum toate tehnologia de condus autonom e chinezească, la fel ca şi maşinile folosite. Prin urmare, sutele de milioane de euro din bani europeni n-au adus compania decât în punctul de a subcontracta nişte servicii deja existente în China.

Compania croată tace despre motivul acestei schimbări şi despre ce se va întâmpla cu maşinile proprii şi cu prototipurile deja construite. E foarte posibil că mai există speranţe că acele maşini vor fi definitivate, dar lipsa de explicaţii o plasează într-o zonă opacă în care compania nu-şi respectă promisiunile fundamentale şi nici măcar nu se oboseşte să dea explicaţii publice, mai ales că a beneficiat de bani publici pentru asta.

În lipsa unor explicaţii clare, mişcarea iar tot mai mult imaginea de a fi ruşinoasă şi tenebră. Un deziderat frumos, în care erau implicaţi oameni cu realizări frumoase, s-a bucurat de încrederea publică, chiar dacă era poate prea optimist. Acum, însă, fără o claritate ce se va întâmpla cu planurile iniţiale şi cu cele 60 de prototipuri construite, toată această idee măreaţă s-a redus la 10 maşini chinezeşti cu tehnologie chinezească, care sunt conduse prin Zagreb cu câte un „operator” în interior, care urmăreşte procesul. Nu există nimic mai mult în acest moment. Totul pare o lansare făcută de dragul bifei, pentru ca Verne să nu fie obligat să ramburseze banii publici înapoi. Nu putem spune dacă Verne a renunţat să mai dezvolte propriul ecosistem sau nu. Dar ceea ce se vede acum, e o evoluţie tristă.