O locomotivă fabricată în România a inaugurat noua linie de cale ferată în Suedia, care va conecta cea mai mare fabrică din lume de oţel din energie regenerabilă

Acum câteva zile, la 9 iunie 2026, industria din Suedia a avut parte de un moment emblematic, când în ţara nordică a fost inaugurată o nouă linie de cale ferată, care duce spre parcul industrial al oraşului Boden şi integrează acea regiune industrială cu renumita linie de cale ferată Malmbanan, supranumită şi „Calea minereului de fier”, iar odată cu asta, şi cu întreaga reţea naţională de căi ferate din Suedia. De fapt, noua linie de cale ferată are rolul excepţional de important de a conecta cu reţeaua de căi ferate a Suediei şi a Europei noua fabrică Stegra — cea mai mare fabrică de lume care va produce oţel exclusiv folosind energie din surse regenerabile. Iar drept simbol al inaugurării noii căi ferate emblematice din Suedia a fost aleasă locomotiva românească Softronic Transmontana, operată de compania de stat Green Cargo din Suedia.

Inaugurarea oficială a fost făcută de ministrul infrastructurii şi locuinţelor din Suedia, Andreas Carlson, iar construcţia noi căi ferate a avut loc înainte de termen, cu buget mai mic decât cel preconizat.

Ministrul suedez, alături de comisarul municipal al oraşului Boden, Beatrice Oman, au urcat la bordul locomotivei româneşti şi au inaugurat calea ferată, rulând pe ea până în apropriere de fabrica Stegra.

Noua cale ferată nu e neapărat foarte lungă sau complexă în construcţia propriu-zisă a sa — are doar 6 kilometri lungime, nouă poduri şi trece prin zone unde terenul a trebuit nivelat cu mult efort. E mult mai important rolul ei, dar şi faptul că, graţie unui parteneriat public privat a fost proiectată şi construită într-un timp restrâns, cheltuindu-se mai puţini bani decât au fost bugetaţi.

Acest rol emblematic despre care vorbim al noii căi ferate este cel prin care ea conectează economic şi infrastructura cea mai mare fabrică din lume de producţie a oţelului verde, folosind exclusiv energia regenerabilă, prin metode genial de profunde şi bine gândite.

Foto: Noua fabrică Stegra din Suedia

Producţia de oţel necesită furnale mari, încălzite la temperaturi uriaşe, iar pentru a genera această căldură de obicei se folosesc combustibilii fosili, care face ca producţia de oţel în Europa să fie responsabilă de 25% din emisiile industriale de CO2 ale continentului.

De obicei, majoritatea fabricilor care spune că folosesc energie regenerabilă în producţia de oţel înlocuiesc doar metoda şi combustibilul din acest proces de încălzire a furnalelor, renunţând la cărbune sau gaz şi aplicând cuptoare electrice. Aceste cuptoare consumă multă energie, dar, dacă ea vine din surse regenerabile, atunci acest consum de energie nu generează emisii. Doar că producţia de oţel mai are şi un alt proces important, mare emiţător de emisii, despre care se ştie mult mai puţin şi care e de obicei ocolit în trecerea la energie regenerabilă. Dar nu şi-n cazul fabricii Stegra din Suedia, care va merge până la capăt în abordarea sa verde.

În procesul obişnuit de producţie, minereul de fier, care e format din oxizi de fier, precum hematitul (Fe2O3) sau magnetitul (Fe3O4), e tratat cu cocs metalurgic, produs la rândul lui din variaţii ale cărbunelui. Cocsul e produs cu emisii de CO2, iar ulterior e încălzit pentru tratarea minereului de fier. Această tratare generează efectiv reacţiile de reducere, prin care atomul de oxigen din oxizii de fier formează legături cu cel de carbon din cocs, şi generează CO2. În schimb, detaşarea atomului de oxigen din minereul de fier lasă fierului curat, pregătit pentru a forma aliajele pure dorite de oţel. Aşadar, e un proces chimic al metalurgiei, absolut necesar pentru a forma aliajele dorite.

Doar că noua fabrică va folosi hidrogenul în loc de cocsul generator de CO2 pentru a ajunge la acelaşi rezultat. Asta înseamnă că pe teritoriul fabricii va exista efectiv o hală imensă cu multiple instalaţii de hidroliză, care vor folosi 700 MW de putere de electricitate din surse regenerabile pentru a produce hidrogen „verde”, curat. Puterea de 700 MW a comparabilă cu întreg consumul unei ţări mai mici, precum e Republica Moldova.

Acest hidrogen produs la fabrică merge apoi în zona de tratare a minereului de fier, unde hidrogenul „fură” atomul de oxigen din minereu, formând apa (H2O). Toată reacţia are loc într-un reactor unde paletele de minereu de fier, de o puritate înaltă, sunt tratate cu hidrogen înfierbântat tot cu energie regenerabilă, iar în rezultat se obţine fierul curat şi apa ca produs auxiliar, fără generare de emisii CO2. Iar acel fier curat merge apoi în formarea de aliaje de oţel, exact ca într-o fabrică obişnuită.

Procesul industrial de mai departe se bazează pe cuptoare încălzite cu electricitate, tot din surse regenerabile, dar acestea consumă mult mai puţin decât instalaţia de electroliză, spre exemplu. Încă acum un an şi jumătate, fabrica din Boden anunţase că a contractat peste 1,75 TWh de electricitate anual din surse regenerabile, de la două companii, Uniper şi subsidiara norvegiană a elveţienilor de la Axpo, şi mai urmau alte contracte.

Producţia de oţel e preconizată să înceapă la sfârşitul anului 2026, iar volumul anual de la această fabrică urmează să atingă 5 milioane de tone, mai mult decât toată producţia anuală actuală a Suediei, de la toate fabricile cumulate împreună. Iar aici vorbi de oţel verde! Prin urmare, e absolut clar de ce e atât de emblematică noua fabrică Stegra şi noua cale ferată inaugurată spre ea.

De ce a fost folosită o locomotivă Softronic Transmontana pe noua cale ferată? Pentru că Stegra a semnat un contract cu operatorul feroviar de stat Green Cargo, pentru ca acesta să-i asigure transportul feroviar al oţelului produs către porturi şi noduri logistice relevante. Stegra a optat pentru Green Cargo, deoarece acest operator foloseşte locomotive electrice, alimentate cu electricitate din surse regenerabile, ceea ce permite ca oţelul să rămână „verde” şi atunci când se ia în calcul transportul lui.

Iar Green Cargo e cel mai mare client al locomotivelor româneşti Softronic. Aşa cum scriam într-un articol despre ingineria locomotivei Softronic Transmontana, Green Cargo a semnat în octombrie 2020 un contract cu compania românească Softronic pentru producţia şi livrarea a 100 de asemenea locomotive până în anul 2030. Aceste locomotive sunt produse succesiv şi livrate, fiind adaptate să opereze până la -40 grade Celsius şi şi-au demonstrat deja de 6 ani încoace fiabilitatea excelentă în operarea din condiţii scandinave. Iar compania românească are şi un depou specializat de mentenanţă a lor în Suedia, pentru a asigura mentenanţa şi reparaţia acestor locomotive livrate acolo.

Şi între timp, locomotiva românească a devenit cumva şi simbolul operatorului Green Cargo, ajungând să fie acum protagonista principală şi la inaugurarea noii căi ferate. Un moment de mândrie pentru ceea ce poate fi produs în România, deci, şi un moment de mândrie pentru exporturile româneşti către ţările scandinave din UE.

Foto: Inscripţia de pe locomotiva românească din Suedia, care amintreşte că e produsă în Craiova

Vezi mai jos şi un video de la inaugurarea noii căi ferate din Suedia, cu locomotiva românească.