Primele camioane electrice miniere articulate Volvo A30 vor munci la construcţia unei hidrocentrale din Norvegia, într-un proiect de anvergură

Anul trecut, suedezii de la Volvo anunţau lansarea primului camion minier articulat de talie mare din lume, Volvo A30 Electric, şi indicau parametri surprinzător de buni, făcând acest camion capabil de a munci de la egal la egal cu camioanele diesel, dar făcând-o fără emisii. Acum primele camioane Volvo A30 Electric de serie au fost fabricate şi livrate, iar ele vor munci la construcţia unei hidrocentrale din Norvegia, într-un proiect de anvergură.

Volvo e considerat inventatorul camioanelor miniere articulate, odată cu lansarea în anul 1966 a modelului BM-Volvo 631, supranumit apoi „Gravel Charlie”. Acel camion a uimit iniţial lumea prin faptul că nu ava o direcţie obişnuită, ci o structură construită din două jumătăţi, articulate între ele. Asta a făcut camionul mai capabil în teren accidentat şi mai manevrabil, definind o întreagă categorie nouă de camioane şi vehicule.

Noul Volvo A30 Electric e un camion din clasa de 30 tone, sarcina utilă exactă fiind de 29.000 kg în acest caz. Şi e curios că versiunea diesel a lui A30 are aceeaşi sarcină utilă, deci camionul electric n-a pierdut deloc din capacităţi, deşi are baterii mari la bord, de 245 kWh.

Noul camion are 265 kW putere, sau 360 CP, ceea ce-i asigură suficientă forţă pentru a propulsa masa uriaşă a camionului. Totuşi, bateria de 245 kWh e capabilă să asigure doar câteva ore de autonomie, care poate varia în funcţie de intensitatea muncii şi de relief — or, acolo unde există regenerare intensă cu camionul încărcat, energia potenţială mai mare îşi spune cuvântul şi camionul poate avea o autonomie mai mare.

Ei bine, iată că primele 4 exemplare fabricate ale noului Volvo A30 Electric au fost transportate cu un convoi de camioane pe o distanţă de 700 km prin relief muntos, de la uzina Volvo CE din Braas până la şantierul unde vor munci, în regiunea Hallingdal.

Munca lor nu va fi într-o mină, ci la construcţia hidrocentralei Hemsil 3. Principala lor misiune de aici va fi ajutorul crucial la construcţia unui tunel de aproape 20 km lungime, unde camioanele vor fi responsabile de evacuarea materialului pietros rezultat. Iar faptul că aceste camioane vor trebui să ruleze tot mai mult în interiorul unui tunel, pe măsură ce construcţia va evolua, a adus şi potrivirea perfectă cu propulsia lor electrică, fără gaze de eşapament.

În asemenea cazuri, e nevoie de tuburi mari de ventilare, pentru a se putea evacua gazele de eşapament. Aceste tuburi există şi acum, dar ele nu vor mai trebui să extragă emisiile camioanelor, ci doar să asigure aer proaspăt pentru muncitorii din acele zone ale şantierului.

Desigur, marea întrebare e dacă autonomia de câteva ore va fi suficientă pentru această muncă dificilă. Iar răspunsul e neaşteptat de pozitiv şi aici. Tunelul va fi săpat prin sesiuni de explozii controlate, iar ciclul de muncă presupune ore de pregătire a fiecărei noi serii de explozii, urmate de detonare, după care încărcarea şi evacuarea materialului rezultat. Orele necesare preparării unei noi sesiuni vor fi folosite pentru încărcarea bateriilor la aceste camioane electrice, cu staţii fast charge montate direct pe şantier, în exterior.

Norvegia e ţara cu un număr imens de hidrocentrale, datorită cărora îşi asigură un mix energetic de 100% energie regenerabilă la nivel de ţară, cu excepţia câtorva insule izolate, iar hidrocentralele îi permit ţării să aibă exces de producţie pe care să o exporte şi să-şi menţină preţurile la electricitate la un nivel extrem de mic. Hidrocentrala Hemsil 3 e una din puţinele recente care presupune nu doar o actualizate a construcţiilor vechi, ci realizarea unor construcţii noi.

Totuşi, Hemsil 3 va avea doar galerii noi subterane, cu toate canalele aferente, şi o zonă nouă unde va fi instalată turbina, însă lacul de acumulare Eikredammen şi punctul de deversare în râul Hallingdalselva rămân aceeaşi ca şi la hidrocentrala Hemsil 2. Deci, aceleaşi punte de start şi finiş, cu o galerie subterană nouă, paralelă cu Hemsil 2.

Noua hidrocentrală va avea 86 MW putere, ceea ce ar putea părea puţin, dar nu şi într-o ţară care are peste 1.700 de hidrocentrale mari deja active şi foloseşte aproape toate resursele imaginabile de apă pe care le are. Cu un asemenea grad de dezvoltare, orice proiect nou e o raritate absolut şi de obicei e mult mai complex în construcţiile necesare decât ceea ce există deja, întrucât locurile şi soluţiile mai simple au fost deja aplicate şi utilizate.

Noua hidrocentrală va produce 110 GWh de electricitate anual, cu un factor de capacitate mai mic de 15%. Odată cu inaugurarea ei, producţia de electricitate a complexului de hidrocentrale Hemsil va creşte de la 590 GWh la 700 GWh.

În prezent, cele peste 1.700 de hidrocentrale din Norvegia şi peste 1.000 de lacuri de acumulare au un volum de apă utilizabilă care-i poate asigura ţării producţia de electricitate pentru 8 luni şi jumătate, chiar dacă n-ar mai exista debit suplimentar de apă. Iar graţiei gestionării lor inteligente, hidrocentralele asigură toate variaţiile de consum din orele de vârf şi fac ca folosirea maşinilor electrice sau a pompelor de căldură din Norvegia să fie cu adevărat ecologice prin forma de producţie a electricităţii consumate de acestea.