Şantierul naval Tulcea din România va construi probabil cea mai ambiţioasă navă de cercetare oceanografică creată vreodată în lume, cu o inginerie fascinantă

Şantierele navale din România au construit multe nave hi-tech în ultimii ani, iar aici putem aminti despre feriboturi electrice pentru Canada, nava electrică şi autonomă transportatoare de containere Yara Birkeland sau cele mai mari nave din lume de pozare a cablurilor subacvatice HVDC de înaltă tensiune, Leonardo Da Vinci şi Mona Lisa. Fiecare din aceste nave construite în România au marcat debutul unor noi tehnologii sau a unei noi anverguri, dar noua navă, cu numele de cod RV11000, care va fi construită la şantierul naval de la Tulcea, pare să aibă toate şansele să devanseze şi se eclipseze toate aceste realizări anterioare. Şi asta pentru că vorbim despre probabil cea mai ambiţioasă navă de cercetare oceanografică creată vreodată în lume, cu o inginerie fascinantă, iar preţul contractului de construire al acesteia e uriaş, de tocmai 700 milioane de euro.

Foto: Schiţa noii nave, care urmează a fi construită în România

Contractul a fost semnat de compania norvegiană Vard, căreia îi aparţine şantierul naval din Tulcea, la sfârşitul lunii mai 2026, iar norvegienii au anunţat că cele 700 milioane de euro fac din acest contract cel mai mare semnat în istoria Vard. Mai mult ca atât, norvegienii de la Vard au şi anunţat deja că noua navă va fi construită la şantierul naval de la Tulcea, din România, după care nava va fi remorcată la un şantier naval din Norvegia al celor de la Vard, pentru a fi echipată cu tehnologia de înaltă precizie de la bord şi a fi apoi livrată cumpărătorului acestei nave.

Ingineria navei cea mai fascinantă parte aici, însă. Dimensiunile vor fi uriaşe pentru o navă de cercetare — de 162 metri lungime şi 28 metri în lăţime, fiind într-atât de mare, încât poată adăposti cu uşurinţă un heliport în zona prorei sale. Carena sa, construită la Tulcea, va avea montată pe pupă o construcţie ultra complexă, care presupune o structură de susţinere a mecanismelor de lansare şi recuperare a două submarine mici cu echipaj şi plasarea lor în hangare la bordul navei.

Pe lângă asta, nava va fi echipată şi cu un batiscaf fără echipaj (numit şi ROV), care va fi dirijat de la bordul navei. E la fel de curios că acest batiscaf urmează să aibă capacitatea de a ajunge la adâncimi de 11.000 metri, deci la adâncimile oceanice maxime, existente doar în Groapa Marianelor. De aici vine, de fapt, şi numele de cod al noii nave, RV11000. Şi, aşa cum explicam în articolul de ieri cu testul de rezistenţă a materialelor, făcut de inginerii chinezi pe durata a 537 zile, nu există foarte multe batiscafuri în lume, capabile să ajungă la 10-11 mii metri adâncime în ocean. Primul a fost construit în 1960, iar astăzi există doar câteva unităţi în lume, şi asta pentru că aceste batiscafuri trebuie să reziste unei presiunii de 1.100 atmosfere.

Vard nu menţionează dacă şi batiscaful sau submarinele fac parte din contract, acest fapt fiind puţin probabil, dar o companie pe numele Seaonics va livra toate macaralele necesare şi mecanismele cu scripeţi pentru majoritatea utilajelor de cercetare ştiinţifică, inclusiv cel ce vizează lansarea şi recuperarea batiscafului.

Tot cei de la Seaonic vor livra un sistem de carotaj geologic, pentru prelevare de mostre de pe fundul oceanului, un alt sistem de senzori de temperatură, conductivitate şi adâncime, precum şi un sistem de lansare direct din carena navei a acestor senzori.

E la fel de curios că nava va trebui să menţină o legătură directă prin cablu cu batiscaful său fără echipaj, pentru asta la bord va exista un sistem complex de cablaj, sub forma unui carusel cu 12.000 metri de cablu înfăşuraţi pe el.

Sistemul de propulsie al noii nave construite în România va fi unul hibrid, pentru a-i permite acesteia operarea deplină în silenţiozitate timp de 12 ore. Silenţiozitatea e o caracteristică necesară pentru navele de cercetare, pentru că astfel vietăţile nu sunt alungate de zgomot şi mediul poate fi studiat în forma a naturală.

Dar, pentru a putea asigura alimentarea completă a navei şi a tuturor echipamentelor de cercetare timp de 12 ore, noua navă va avea ceea ce Vard descrie drept cea mai mare instalaţie de baterii integrată vreodată la bordul unei nave. În prezent, cea mai mare instalaţie de baterii de la bordul unei nave are 43 MWh brut şi 40 MWh net şi e prezentă pe feribotul China Zorilla al companiei argentiniene Buquebus, bateriile cântărind 250 tone acolo. Prin urmare, noua navă construită în România ar trebui să depăşească cel puţin aceşti parametri pentru a deveni cea mai mare din lume la acest capitol.

Foto: Actuala navă cu cele mai mari baterii

Elicele propriu-zise de propulsie vor fi acţionate electric, dar la bord vor exista şi motoare cu combustie, care să fie pornite periodic pentru a genera electricitate, pentru propulsie şi încărcarea bateriilor. Vard nu a anunţat deocamdată cine va fi producătorul acestor motoare şi ce specificaţii au fost alese.

Nava va avea un sistem avansat de climatizare, pe baza unei pompe de căldură uriaşe, care poate avea şi rol reversibil de aer condiţionat. Prin urmare, asigurarea celor 12 ore de funcţionare pe bază de baterii presupune şi energia necesară climatizării. Iar această climatizare presupune capacităţi avansate de filtrare şi aerisire.

La bordul navei vor exista laboratoare avansate, echipate cu tehnologie avansată de cercetare, dar şi punţi de comandă pentru vehiculul teleghidat şi comunicarea cu echipajele din submarine.

De multe ori, percepţia navelor de cercetare este că la bord condiţiile de trai pentru oamenii de ştiinţă sunt de-a dreptul minimaliste, spartane chiar. Noua navă construită în România va fi total diferită — ea va oferi condiţii premium la bord pentru oamenii de ştiinţă.

Nava va oferi camere pentru 130 de membri de echipaj, majoritatea din ele fiind single, dar toate având un nivel premium de confort. Şi asta pentru că autorii acestui concept sunt convinşi că în condiţiile izolate în care vor munci aceşti oameni de ştiinţă, ei merită condiţii de trai de calitate înaltă.

Nava va avea spaţii largi comune pentru socializare, zone de birouri şi spaţii de lucru în comun, ateliere, cafenele — astfel încât oamenii de la bord să aibă o calitate bună de viaţă, muncă şi socializare.

E aproape incredibil, deci, că cineva a putut găsi un buget de 700 milioane de euro pentru a construi o asemenea navă premium de cercetare oceanografică, atât de avansată în inginerie şi capacităţi de cercetare şi atât de absolutistă în condiţie. Dar explicaţia e la fel de curioasă.

Cei care au plasat comanda pentru această navă sunt organizaţia de cercetare Inkfish, fondată abia în 2021. E o organizaţie încă tânără, fără un palmares mare de cercetări sau descoperiri, dar care a reuşit să aducă în echipa sa cercetători cu experienţă şi reputaţie, precum Alan Jamieson şi Stu Buckle, şi îşi formează cu rapiditate capacităţi tehnice dintre cele mai avansate din lume.

De unde are o organizaţie de cercetare atât de tânără 700 milioane pentru această navă, după ce în 2025 a mai comandat o navă mai mică? De la fondatorul său, Gabe Newell, un miliardar care a fondat companii precum Valve Corporation, creatoare de jocuri video, şi Steam, o platformă online de jocuri.

Cu o avere estimată la circa 11 miliarde de dolari, Gabe Newell e pasionat de cercetările oceanografice, iar fondarea Inkfish reprezintă îndeplinirea unui vis de-al său, la fel ca şi construcţia acestei nave. Miliardarul a declarat de mai multe ori că el abia aşteaptă să participe în expediţii de explorare şi cercetare oceanografică la bordul acestor nave. Prin urmare, toate aceste condiţii premium de la bord reprezintă viziunea sa în care el vrea să-şi trateze echipa de cercetători de la bord aşa cum ai trata angajaţii din cele mai preţioase şi performante industrii, gândindu-te şi la motivarea lor.

Noua navă RV11000 urmează a fi construită până în 2031, când urmează să aibă loc înmânarea ei către Inkfish. Iar România se poate mândri cu siguranţă cu un nou proiect de o anvergură excepţională în ingineria şi construcţia navală.