Suedezii au descoperit cu nedumerire că noile autobuze electrice cumpărate pentru Stockholm sunt prea grele şi nu pot traversa un pod esenţial din oraş

Nu e un secret că maşinile electrice sunt semnificativ mai grele în cele mai multe cazuri, iar problema greutăţii suplimentare vizează şi vehiculele mari. Spre exemplu, camioanele electrice pot avea şi peste 5 tone de baterii, iar acest fapt le-a adus tot mai multe excepţii de masă totală, întâi la 42 tone, apoi la 44 tone. Nici autobuzele electrice nu sunt ferite de aceste dezavantaje. Dar se pare că uneori operatorii de transport, în dorinţa de a trece cât mai repede la transport electric ecologic, uită de restricţiile de infrastructură din oraş. De curând, suedezii au descoperit cu nedumerire că noile autobuze electrice cumpărate pentru Stockholm sunt prea grele şi nu pot traversa un pod esenţial din oraş, scrie publicaţia suedeză CarUp.

După o inspecţie recentă a podului Spangbron şi cel alăturat, Spangaviadukten, autorităţile au făcut o constatare neaşteptată — autobuzele electrice recent achiziţionate pentru Stockholm, de operatorul SL, depăşesc masa maximă autorizată pentru aceste poduri.

Cele două poduri sunt esenţiale pentru legătura dintre vestul şi nordul capitalei suedeze şi au fost construite în 1936 şi 1968. Podul mai vechi are o clasificare de greutate ce permite o masă maximă autorizată de 28 tone pentru autobuzele ce-l traversează.

Dar operatorul suedez de transport public a cumpărat recent autobuze electrice articulate din seria MAN Lion City 18E, a cărora masă totală e de 30 de tone, din cauza bateriilor mari şi grele. Respectiv, chiar dacă autobuzele propriu-zise n-au vreo vină directă, fiind produse exact după specificaţiile anunţate de producător şi cunoscute demult, ele s-au dovedit a fi prea grele pentru podurile pe care trebuie să circule şi au primit interdicţia de a mai circula pe acolo.

Problema e că operatorul a cumpărat foarte multe asemenea autobuze, peste 125 la număr, în dorinţa dea face o tranziţie rapidă la mobilitate electrică, iar când a primit interdicţia pentru podurile menţionate mai sus, asta a afectat mai multe rute de autobuz şi a declanşat imediat un haos în transport, cu autobuze care au încetat să mai circule şi pasageri care nici măcar nu fuseseră informaţi. Operatorul nu a reuşit să găsească alte autobuze de alternativă, pentru a asigura funcţionalitatea rutelor, iar transportul urban din acea regiune a fost periclitat.

Acum, toată situaţia ridică mari semne de întrebare despre cum s-a putut ajunge aici şi cine e vinovat, dar totul pare mai degrabă o necoordonare între restricţii şi entităţi, în contextul în care s-a acţionat din inerţie cu achiziţia de noi autobuze, fără a se realiza cât de mare poate fi diferenţa de greutate a acestora şi fără a se conştientiza că greutatea finală ar putea fi prea mare pentru unele poduri într-un oraş cu infrastructură istorică.

Acum se mai invocă şi schimbarea de ultim moment a modelului de autobuze, din perioada licitaţiei, or, anterior fusese ales un alt model, de la Ebusco, dar acel producător nu şi-a respectat angajamentele şi a avut întârzieri majore, aşa că operatorul a anulat contractul şi a ales MAN, drept un producător mult mai viabil şi de încredere. Şi se pare că în acel proces de schimbare nimeni nu şi-a pus întrebarea despre greutatea autobuzelor.

Acum, situaţia e una în care autobuzelor electrice le-a fost garantată o excepţie în permisiunea de traversare a podurilor până la sfârşitul lunii iunie, însă soluţia e doar una temporară.

Autorităţile spun că podul e vechi şi nu poate suporta în regim constant greutăţile de 30 tone per vehicul, prin urmare e nevoie să se găsească o soluţie pe termen mediu.

Iar drept soluţii pe termen mediu sunt analizate varianta de modificare a traseului acestor autobuze, care îi nemulţumeşte enorm pe călători, sau varianta de a găsi de urgenţă autobuze electrice nearticulate, mai scurte, care s-ar încadra în limitele de greutate. Însă această soluţie ar presupune costuri suplimentare importante, nebugetate.

Iar această problemă de acum a scos la iveală faptul că mai multe poduri din capitala Suediei au o vârstă mai mare şi ar putea fi şi ele clasificate în următorii ani ca având restricţii de greutate. Prin urmare, planificările de transport public şi eventuale consolidări de poduri, vor trebui să ţină cont de aceste realităţi. Până atunci, însă, locuitorii din Stockholm sunt cei mai indignaţi, declarând aproape unanim să e situaţia e o scăpare incredibilă a celor responsabili de transport public şi infrastructură în oraş.