Suedezii au descoperit cu uimire că şoferii exagerat de precauţi şi lenţi ar fi cea mai mare problemă în trafic

De multe ori, când vorbim despre problemele din trafic şi sursele acestora, cei mai mulţi dintre noi ar fi predispuşi să menţioneze şoferii care nu respectă regulile de circulaţie, sau care sunt prea incisivi, cu un condus agresiv. Desigur, în funcţie de ţara despre care vorbim, am putea menţiona şi calitatea drumurilor, infrastructura prost gândită pe alocuri, lucrări de reparaţie marcate neconform şi lăsate cu lunile în stare suspendată şi, bineînţeles, ambuteiajele. În Suedia, însă, acolo unde multe dintre problemele elementare de infrastructură sunt în mare parte rezolvate, şi unde există o mai mare conformitate cu regulile de circulaţie, perspectiva despre problemele din trafic poate fi uşor diferită. De curând, suedezii au descoperit cu uimite că şoferii exagerat de precauţi şi lenţi ar fi cea mai mare problemă în trafic, scrie publicaţia suedeză CarUp.

Totul a început cu un articol publicat ca o observaţie despre traficul din oraşul Falun din Suedia, dar observaţiile au ajuns repete în discuţiile publice la nivel naţional şi totul a ajuns la un apogeu când poliţia şi-a comunicat propriile observaţii despre aceste fenomene, confirmând supoziţiile cu dezvăluiri şi observaţii din propriile statistici.

„Se pare că unii şoferi au propriul set de reguli. Nu intră într-un sens giratoriu până când acest nu e absolut pustiu, ca un teren de fotbal în luna noiembrie. Un semafor verde nu înseamnă că poţi merge, ci că abia poţi lua în considerare intenţia de a porni, gândindu-te bine dacă vrei să porneşti, şi abia apoi să demarezi. Iar odată ce pornesc, aceşti şoferi o fac cu determinarea unui melc la o promenadă de duminică”, - se spune în articolul iniţial.

Analiza iniţială arăta că acest fenomen al şoferilor prea lenţi şi prea precauţi e cel mai mare generator de pericole şi ambuteiaje, pentru că adeseori predictibilitatea şi cursul firesc al traficului sunt mai benefice pentru siguranţă, decât opririle şi staţionările atipice sau pornirile foarte lente.

Asta face ca într-o intersecţie să treacă mai puţine maşini decât ar fi normal într-o unitate de timp, iar unele situaţii foarte lente să genereze alte situaţii periculoase. O maşină care iese de pe un drum secundar la o distanţă sigură de o maşină care vine pe drumul cu prioritate, spre exemplu de 200 metri, n-ar crea nicio problemă, dacă odată ieşită, ar accelera mai dinamic şi s-a încadra în fluxul normal de trafic. Însă una care iese la o distanţă sigură, dar apoi continuă să înainteze cu 25 km/h, 30 km/h, 45 km/h şi accelerează până la 80-90 km/h timp de un minut, impune maşinile din spatele său să frâneze nefiresc, cauzând situaţii impredictibile pentru cei din urmă şi valuri generatoare de acumulări de trafic.

E similar şi cu cei care ies de pe drumul cu prioritate, virând spre dreapta. Pentru unii şoferi pare că nu e suficient să reducă viteza până la 30-35 km/h pentru a face o virare, pe care să o semnalizeze din timp, ci au nevoie să reducă viteză până la 2-3 km/h, pentru a face acea virare. Iar asta creează un nou val situaţii impredictibile pentru câteva maşini mai în spate.

Şi lista de exemple poate continua chiar şi cu cei care ies pe drumuri cu prioritate şi au bandă de accelerare, prevăzută tocmai pentru ca aceştia să-şi poată ajusta rapid viteza şi să intre în fluxul normal de trafic, iar ei aleg să oprească pe acea bandă, până când banda alăturată.

Un alt exemplu sunt cei care pur şi simplu schimbă benzile de circulaţie şi ar putea-o face mai prompt, arătându-şi intenţia, asigurându-se că maşina de pe banda alăturată nu accelerează şi spaţiul disponibil nu se reduce, după care să facă manevra. În schimb, unii şoferi aleg să frâneze până aproape de oprirea de pe loc aşteptând eliberarea benzii de alături.

Bineînţeles, de multe ori regula fermoarului, când la contopirea două benzi maşinile intră alternativ, câte una de pe fiecare bandă, e cea care funcţionează cel mai bine pentru fluidizare.

Autorii observaţiilor spun că ei nu îndeamnă nicidecum la condus prea incisiv, dar există un echilibru natural între precauţie exagerată, generatoare de congestii, şi condusul care-i pune în pericol pe alţii.

Observaţiile iniţiale au stârnit discuţi puternice în Suedia, iar când i s-a solicitat şi părerea poliţiei, marea uluire a fost că poliţia că poliţia le-a confirmat. Şoferii prea precauţi generează într-adevăr de multe ori situaţii de risc, pentru că de multe ori intenţiile lor sunt neclare, iar manevrele nefireşti, spune poliţia suedeză. Iar şoferii care nu-şi comunică explicit intenţiile, prin indicatoare, poziţionare a maşinii şi traiectoriile de condus constituie într-adevăr o problemă, mai spun poliţişti suedezi.

Totuşi, poliţia a amintit că şoferii nu trebuie să se obstrucţioneze reciproc, aceste acţiuni fiind interzise de regulament. Condusul prea precaut nu e o încălcare de trafic, dar, ca şofer, trebuie să înveţi să citeşti fluxul de trafic din jurul tău şi să încerci să te integrezi cât mai firesc în el. Iar când pare o situaţie nefirească, să-i poţi preveni şi pe alţii din timp, pentru a le oferi tuturor timp să reacţioneze.

La un semafor, şoferii ar trebui să fie pregătiţi să demareze când se face verde, iar odată ce coloana începe mişcarea, acest moment al demarării şi atingerii unei viteze fireşti ar trebui să survină fără a lăsa un spaţiu de 5 maşini în faţă până la pornirea următorului şofer. Asta consumă timp inutil, fără a adăuga siguranţă, şi-i face pe cei din spate să nu mai reuşească traversarea intersecţii, generând ambuteiaje.

Poliţia mai spune că unii şoferi prea precauţi sunt şi mai periculoşi atunci când nu ştiu cu exactitate dacă manevra pe care vor să o facă e corectă, şi atunci stau în aşteptare prea mult, pentru ca alt şofer să preia iniţiativa şi ei să urmeze. Acest fapt e generator şi mai mare de probleme, spune poliţia, întrucât denotă şi cunoaştere superficială a regulamentului de circulaţie.

Aşadar, concluzia suedezilor ar fi că prea multă prudenţă poate strica în condus, dacă această prudenţă generează o aritmie prea mare faţă de cursul normal al fluxului de trafic.