Un startup german producător de roboţi umanoizi a primit investiţii record de peste 1 miliard de euro, spulberând mitul că în Europa asemenea inovaţii nu pot înflori

În ultimii ani, de multe ori s-a tot vehiculat ideea că Europa e prea restrictivă şi inhibantă pentru inovaţie şi că în Europa nu pot înflori startup-urile hi-tech, care să ajungă rapid la evaluări de miliarde de euro şi să se poziţioneze rapid printre liderii globali dintr-o industrie. De curând, însă, startupul german Neura, producător de roboţi umanoizi, a primit investiţii record de peste 1 miliard de euro de la giganţii tehnologici globali, spulberând mitul că în Europa asemenea inovaţii nu pot înflori.

Acum trei luni, noi scriam despre Neura şi inginerii săi, când aceştia, în cooperare cu inginerii de la Universitatea Tehnică din Munchen au demarat construcţia primei săli de antrenament pentru roboţii umanoizi, unde oamenii îi vor învăţa pe aceştia să muncească, graţie inteligenţei artificiale cognitive, cu care sunt dotaţi roboţii Neura.

Foto: Sala de antrenament pentru roboţi din Germania

Spuneam atunci că „Germania pare tot mai decisă acum să-şi ia revanşa din declinul industrial actual şi demarează proiecte menită să o catapulteze rapid din nou în rândul liderilor mondiali în inovaţie.” Nici nu puteam intui cât de plenar va fi transpusă în realitate acea frază cu doar trei luni mai târziu.

Mai spuneam atunci că Neura e probabil cea mai proeminentă companie europeană ce inovează în domeniul roboţilor umanoizi, cel mai avansat produs al companiei fiind robotul 4NE1, care e conceput nu doar să aibă o precizie superbă în mişcări, ci şi să gândească şi să înveţe. Partea curioasă e că Neura are deja câteva modele de roboţi industriali în producţia de serie, pentru industrie şi logistică, prin urmare compania înţelege deja foarte bine lumea reală a industriei şi necesităţile de acolo.

Foto: Robot industrial Neura

Robotul 4NE1, însă, ajunge la un nivel excepţional de avansat în tehnologie şi inginerie. Robotul are senzori tactili şi în mâini, şi pe toată suprafaţa corpului său, reacţionând la atingeri şi schimbări ale mediului ambiant. Are viziune la 360 grade şi aude, astfel încât procesează cu inteligenta artificială toate simţurile — văz, auz, senzaţii tactile, precum şi informaţiile venite de la alţi senzori. Prin urmare, analizează în timp real tot ce vede în jurul său şi, cu ajutorul inteligenţei artificiale, înţelege, învaţă şi se adaptează. Robotul 4NE1 are 1,80 metri înălţime şi 80 kg, fiind gata de producţia de serie mare, după cum îl descriu creatorii săi.

Foto: Robotul 4NE1 al Neura

Anul trecut, în 2025, compania a adunat 120 milioane de euro în investiţi în seria B, iar ceea ce a făcut mai departe şi avansul pe care l-a realizat între timp a justificat pe deplin acele investiţii. Acum, însă, compania a derulat runda C de investiţii şi această rundă a marcat un record global la valoarea investiţiilor obţinute într-o asemenea rundă pentru orice companie de robotică.

Mai exact, Neura a primit 1,4 miliarde de dolari investiţii, echivalentul a 1,21 miliarde de euro, dintr-o singură rundă. La fel de impresionantă e şi lista companiilor care au investit în compania germană, contribuind la această sumă, or, lista cuprinde nume sonore di industria tech, precum Nvidia, Amazon, Qualcomm Technologies, Tether, fondul de investiţii imec.xpand, concentrat spre industria semiconductoarelor şi a nano tehnologiilor, dar şi companii precum Bosch, Schaeffler. Pe lângă asta, şi Banca Europeană de Investiţii a decis să investească în compania germană, dar şi fonduri de investiţii precum Lingotto Horizon, InterAlpen Partners.

Prin urmare, această rundă de investiţii a fost un caz aproape unic când într-o singură companie europeană s-au grăbit să investească nume mari din domeniul tech, al semiconductorilor şi giganţi industriali. Orice startup din lume s-ar mândri să poată atrage investiţii de la măcar 1-2 nume din lista de mai sus, însă această companie europeană a reuşit să atragă toată lista, într-o rundă de investiţii cu adevărat excepţională.

Marea atractivitate pentru investitori e tocmai tranziţia capacităţilor de inteligenţă artificială în lumea fizică a roboţilor umanoizi, care primesc astfel capacităţi cognitive, ceea ce le extinde arealul de utilizare aproape nelimitat, la fel ca angajaţii uman. Orice robot poate deveni astfel sudor, asistent medical, lucrător la asamblarea interiorului unei maşini pe linia de producţie sau operator într-un depozit, cheia fiind doar să primească instrucţiunile necesare. Şi cu cât aceşti roboţi devin utilizaţi în mai multe domenii, cu atât nivelul de instructaj necesar devine mai mic, reducându-se la operaţiunile specifice din mediul în care acestea lucrează.

Cum ar fi posibil una ca asta? Graţie filosofiei celor de la Neura de creare a ecosistemului Neuraverse, care îi face pe roboţi să opereze prin împărtăşirea experienţelor şi abilităţilor acumulate printr-un cloud comun. Dacă un robot e învăţat în fabrica A să manevreze corect un utilaj, cu care să creeze un produs, această experienţă învăţată de acel robot devine o experienţă disponibilă pentru toţi roboţii Neura. Astfel, într-o altă fabrică relativ similară, un alt robot nu mai trebui învăţat 30 de ore toate mişcările similare, pentru că acel robot porneşte deja din punctul în care are experienţa colectivă acumulată, şi el poate fi învăţat doar câteva mişcări fine finale, care ţin de produsul specific al acestei fabrici.

Mai mult ca atât, sistemul Neuraverse va servi şi ca o platformă pentru aplicaţii dezvoltate de companii terţe, care pot avea idei inovatoare şi pot dezvolta softuri pentru abilităţi absolut noi şi specifice, pe care să le facă disponibile pentru alte companii.

Bineînţeles, aici apare şi întrebarea logică, de ce ar vrea o companie care foloseşte aceşti roboţi să transfere experienţa acestora de producţie în interiorul fabricilor sale, cu know-how-ul de producţie, către roboţii din întreaga lume, inclusiv către roboţii de la concurenţă? Iar aici, filosofia e — cel puţin din câte se declară acum — că cei care operează aceşti roboţi vor putea opta ce pot împărtăşi aceşti roboţi cu cloud-ul şi cu ceilalţi roboţi şi ce nu pot împărtăşi şi rămâne o informaţie privată, stocată doar pentru roboţii proprii ai acelei companii.

Neura are sediul şi fabrica sa de roboţi în Metzingen, Germania, dar halele unde ar urma să fie construit robotul 4NE1 sunt încă în proces de a fi edificate, motivate şi de comenzile ce totalizează aproximativ 1 miliard de dolari, pe care le are compania.

Şeful Neura, David Reger, a făcut şi declaraţii entuziasmate după succesul rundei de investiţii de acum: „Mulţi credeau că companii AI şi de robotică relevante la nivel de global pot apărea şi creşte doar în Silicon Valley, însă noi credem că liderii aceste industrii pot apărea oriunde în lume, unde există suficientă viziune, talent ingineresc şi viteză de execuţie. Cu această rundă de finanţare, Neura, ca o companie germană şi europeană, se aliniază ferm în rândul liderilor globali din SUA şi China în această industrie”.

Ceea ce e foarte curios şi merită adăugat aici e că Neura, aşa cum am menţionat mai sus, are roboţi industriali pe care i-a dezvoltat în faza iniţială de după fondarea sa, în 2019, şi iniţial a ales să plaseze aceşti roboţi în producţie în China, mergând din inerţie pe acelaşi tipar al ingineriei create în Europa, dar fabricate în China. Însă în scurt timp, David Reger şi echipa sa şi-au schimbat părerea şi au anunţat că Europa ar trebui să deţină întreg lanţul de producţie a acestei tehnologii pe teritoriul său, de la inginerie până la fabricare completă de componente, realizând că astfel îşi poate proteja mai bine proprietatea intelectuală şi poate vinde produse fabricate în Germania pentru clienţii industriali şi privaţi, care ar avea mai mare încredere în fiabilitate, siguranţa datelor şi mentenanţă. Iar asta i-a făcut să-şi mute producţia în Germania şi să planifice producţia viitorilor roboţi tot în Germania, chiar dacă aparent ţara e una mai scumpă în costurile de producţie pe care le poţi genera. Când fabrici produse atât de avansate, însă, contează mult mai mult alte aspecte, decât câteva zeci sau sute de euro economisite în costul de producţie a unei unităţi.

Ceva similar în filosofie există şi-n abordarea celor de la Liebherr, despre care scriam acum câteva săptămâni. Şi tot despre o predilecţie similară de a avea tehnologii de importanţă critică puse la punct cap-coadă în Europa vorbeam şi în articolul conceperii primului cip avansat produs suveran în Europa. Iar acum o asemenea abordare o putem vedea de la o companie de robotică, iar această abordare se pare că nu doar că nu a împiedicat-o, ci şi a ajutat-o să atragă cele mai mari investiţii din istorie în domeniul roboticii într-o asemenea rundă. Prin urmare, se pare în industria din Europa încep să coaguleze viziuni care merg dincolo de nişte calcule simple de cost de producţie şi iau în calcul şi valoarea unor aspecte care nu erau cuantificate până acum.