Angajaţii Hyundai din Coreea de Sud au intrat în grevă din cauza roboţilor umanoizi aduşi în fabricile lor şi a îngrijorărilor de salarii şi locuri de muncă

În ultimii doi ani, am fost cu toţii martorii unui avans rapid al roboţilor umanoizi, care au făcut o tranziţie rapidă de la mişcările controlate anterior prin circuite hidraulice la cele prin electromotoare, datorită progresului acestora şi diminuării dimensiunilor lor. Iar avansul inteligenţei artificiale a făcut ca roboţii umanoizi să poată analiza mult mai avansat mediul din jurul lor, înţelegând ceea ce văd nu doar la nivel de algoritmi predefiniţi pe baza unor informaţii de la senzori, ci analizând complex imaginile şi contextul, contrapunându-l cu misiunea pe care o au de îndeplinit. Ei bine, tot în ultimii doi ani spunem, adeseori că roboţii umanoizi lansaţi sunt creaţi mai ales pentru a munci în fabrici, la munci variabile, care le sunt încă rezervate oamenilor. Şi o bună parte din aceşti roboţi din ultimii ani au tot fost testaţi în fabricile auto, iar în unele cazuri primele echipe de roboţi au ajuns deja să fie şi integraţi în producţie. Ei bine, de curând o asemenea integrare de roboţi umanoizi ai Boston Dynamics a demarat şi la fabricile Hyundai din Coreea de Sud, venind exact în momentul când angajaţii şi reprezentanţii lor erau deja nemulţumiţi de salarii şi negociau măriri cu şefii or. Aducerea roboţilor în fabrici a fost picătura care a umplut paharul, iar acum angajaţii au intrat în grevă.

Greva este deocamdată una parţială, de avertisment, şi acoperă câte două ore pe zi, înc are angajaţii îţi sistează munca, la sfârşit de program. Sunt afectate fabricile din Ulsan, Asan şi Jeonju. Deoarece fabricile lucrează în două ture, stagnarea lor cuantifică tocmai 4 ore pe zi.

Nemulţumirile iniţiale ale angajaţilor şi sindicatelor n-au fost legate de roboţi, ci de lipsa creşterilor salariale pentru muncitorii din fabrici. Creşterea de bază cerută era de doar 149.600 woni, ceea ce echivalează cu aproximativ 90-95 euro. Dar această creştere nu includea şi eventualele plăţi pentru ore suplimentare, sporuri de vechime şi bonusuri, care formează de obicei o bună parte din salariul final în Coreea de Sud.

Sindicatele mai cereau ca 30% din profitul net al Hyundai Motor Group din 2025 să fie alocat unui fond de prime pentru performanţă, pentru a stimula angajaţii şi a-i face să beneficieze de performanţa companiei. Conform calculelor din Coreea de Sud, ţinând cont de reglementările de impozitare, dacă Hyundai ar fi acceptat să facă asta, fiecare angajat eligibil ar putea primi până la 27.000 dolari drept bonusuri. Dar există şanse minime ca asta să se întâmple, or, profitul central al Hyundai nu e generat doar în fabricile din Coreea de Sud, la el participând şi angajaţii altor fabrici din SUA, Europa, şi alte regiuni ale lumii.

Totuşi, aducerea roboţilor de la Boton Dynamics în fabricile din Coreea de Sud a catalizat rapid spiritele în a discuta mai incisiv şi a adăuga noi subiecte de discuţie. Boston Dynamics e una din primele companii din lume care a avansat rapid în această direcţie, de mai bine de un deceniu, atunci când alţii nici nu îndrăzneau să o facă. Şi ea a avut la început roboţi gestionaţi de circuite hidraulice, iar acum aceştia sunt gestionaţi de mici electromotoare. Compania a fost cumpărată acum câţiva ani de Hyundai Motor Group, deci e cât se poate de clar că aducerea roboţilor în fabrici nu e doar un test temporar pentru a vedea în lucru roboţii pe care-i propune o companie terţă, ci un prim pas de integrare a roboţilor de la compania fiică a Hyundai. Şi toată logica faptului că Hyundai a investit în această companie ne spune clar că exact acest e scopul — ca roboţii umanoizi ai Boston Dynamics să ajungă să fie integraţi în număr cât mai mare în fabricile Hyundai şi Kia.

Acum sindicatele şi angajaţii văd aducerea roboţilor ca o măsură care-i va înlocui în primul rând de la muncile mai grele din fabrici, care erau plătite cu sporuri suplimentare. De asemenea, ei cred că treptat vor dispărea şi orele suplimentare, întrucât toate aceste munci adiţionale le vor face roboţii. Prin urmare, marea lor frică e că la etapa iniţială angajaţii nu-şi vor pierde neapărat locul de muncă, dar vor fi reduşi la salariul de bază, fără sporuri şi bonusuri, care e mult mai mic în Coreea de Sud faţă de ceea ce primesc aceşti muncitor efectiv la final de lună.

Desigur, sindicatele au considerat că au nevoie de garanţii suplimentare că oamenii nu vor fi concediaţi din cauza roboţilor, prin asumarea unor obligaţii prin care numărul de angajaţi n-ar fi redus, chiar dacă roboţii ar fi tot mai mulţi. Practic, sindicatele înţeleg că inevitabil la liniile de asamblare vor munci tot mai mulţi roboţi, odată ce chiar Hyundai a anunţat la începutul acestui an că va integra 30.000 roboţi anual până în 2028, dar vor ca fabricile să menţină acelaşi număr de angajaţi, chiar dacă efectiv ei vor avea tot mai puţin de făcut.

E o dilemă aproape existenţială, deci, pe care aceşti angajaţi o resimt acum, dar pe care e foarte probabil că o vor simţi foarte mulţi angajaţi din alte părţi ale lumii în următorii 3-5 ani.

Totuşi, cei de la Hyundai au încercat să le facă mai multe oferte angajaţilor din Coreea de Sud, care erau generoase în viziunea lor. Ultima ofertă, cea mai generoasă, presupunea plata unei prime egale cu 350% din salariul lunar de bază pentru fiecare angajat plus 10 milioane de woni (10 milioane fiind echivalenţi cu 5.870 euro), creşterea salariului de bază cu 89.000 woni (52 euro) şi oferirea a câte 15 acţiuni Hyundai Motor fiecărui angajat.

Aparent, sună ca o ofertă foarte generoasă, dar sindicatul a refuzat-o în contextul roboţilor, cerând ca salariul fix să devină mult mai mare şi insistând pe salariul fix tocmai pentru că angajaţilor le e frică de dispariţia orelor suplimentare şi a sporurilor odată cu venirea roboţilor. Prin urmare, aceştia au ales acum să refuze bonusurile mari date o singură dată şi să insiste pe mărirea mai consistentă a salariului de bază şi garantarea locurilor de muncă şi a unui venit decent în faţa răspândirii tot mai mari a roboţilor.

Ceea ce vedem aici e prima integrare la scară atât de mare a roboţilor umanoizi în fabricile unui producători auto şi tocmai pentru că planurile sunt mari, de 30.000 roboţi anual, şi impactul se manifestă mult mai rapid, cu temeri din partea angajaţilor şi greve. Dar ceea ce vedem acum la Hyundai are foarte mari şanse să devină simptomatic, or, în lume există zeci de companii care au creat deja roboţi umanoizi avansaţi şi care le scalează acum producţia de serie. Se pare că intrăm într-un nou capitol al revoluţiei industriale, deci.