Cele mai avansate nave de pozare a cablurilor subacvatice, construite în România, vor primi utilaje care să le permită îngroparea la adâncime mare a acestora

Cablurile subacvatice au devenit o parte esenţială a infrastructurii globale moderne. Acestea pot fi cabluri de telecomunicaţii, care asigură transportul de date şi banala funcţionare a internetului, dar în ultimii ani există tot mai multe cabluri electrice subacvatice, care să transporte electricitatea de la sursele de producţie, spre exemplu parcurile eoliene, spre ţărm, sau să asigure interconectarea insulelor cu teritoriul principal al continentelor. Ba chiar de curând scriam şi despre asemenea cabluri construite acum între continente, între Europa şi Africa. Puţini ştiu, dar cele mai avansate nave de pozare a cablurilor subacvatice din lume sunt construite în România, şantierele navale din România adjudecându-şi un soi de monopol tehnologic în acest domeniu nou. Iar acum două dintre aceste nave cele mai avansate din lume, construite în România şi deţinute de italienii de la Prysmian, vor fi echipate cu utilaje care să le permită îngroparea la adâncime mare a acestor cabluri.

Foto: Nava Monna Lisa, una din cele echipate acum cu utilajul nou

Cele două nave, despre care vorbim, sunt Monna Lisa şi Alessandro Volta. Nava Monna Lisa a fost construită la şantierul naval Tulcea împreună cu nava identică Leonardo Da Vinci, devenind la momentul inaugurării lor cele mai performante nave de pozare a cablurilor subacvatice din lume.

Acestea au 171,1 metri lungime, 32,4 metri lăţime şi pot poza cabluri până la o adâncime de 3.000 metri şi au la bord două carusele imense, care pot stoca câte 7.000 şi, respectiv 10.000 tone de cablu. Navele au fost concepute pentru cele mai dificile lucrări de pozare de cabluri HVDC, întregul mecanism de carusel, macarale şi scripeţi fiind prevăzut să reziste la o tensiune de 100 tone.

Foto: Construcţia navelor Monna Lisa şi Leonardo Da Vinci

Nava Alessandro Volta a fost lansată la apă abia în toamna anului trecut la acelaşi şantier naval Tulcea din România, adjudecându-şi la rândul ei titlul de cea mai avansată din lume în pozarea caburilor electrice subacvatice HVDC. Nava Alessandro Volta e mai mare, măsurând 192,8 metri lungime şi 34 metri lăţime, şi poate lua la bord 19.000 tone de cablu, cu peste 2.000 tone mai mult. Totuşi, adâncimea maximă de pozare pentru care e prevăzută e de 1.500 metri, fiind de două ori mai mică decât cele două nave menţionate mai sus.

Foto: Nava Alessandro Volta

Ei bine, compania italiană Prysmian, care deţine şi operează aceste nave, e unul din cei mai mari producători de cabluri subacvatice din lume şi totodată prestator de servicii de pozare a lor. Şi întrucât în ultimii ani în Europa s-au înteţit cazurile când unele cazuri subacvatice au fost deteriorate, fie din imprudenţă, fie prin sabotaj, protejarea cablurilor a devenit o prioritate absolută, or, rolul lor e unul critic şi strategic şi acestea nu mai pot fi lăsate doar să zacă liber pe fundul mării, vulnerabile la orice ancoră sau acţiuni intenţionate.

Tocmai de asta, în ultimii câţiva ani Prysmian pe recomandă tuturor clienţilor săi să opteze pentru îngroparea cablurilor maritime, fie direct în timpul pozării, fie într-o acţiune ulterioară, pentru cablurile deja existente. Pentru acest rol, Prysmian avea deja elaborate mecanisme, care seamănă cu un soi de pluguri agricole, ce sapă un şanţ înainte de pozare, iar cablul pozat ajunge astfel în interiorul şanţului, după care capătul plugului acoperă şanţul.

Până acum, utilajele existente puteau asigura îngroparea eficientă până la o adâncime cuprinsă între 2 şi 3,5 metri pe fundul mării, fapt care ajută deja enorm, dar pentru siguranţă absolută o adâncime de 5 metri aduce o creştere enormă a protecţiei de care ar beneficia acel cablu. Tocmai de asta, cei de la Prysmian au creat noile utilaje astfel încât acestea să poată asigura îngroparea la o adâncime de 5 metri a acestor cabluri.

Foto: Noul utilaj pentru navele Prysmian

Noile pluguri au fost concepute de compania britanică SMD, care e la rândul ei un lider global în conceperea şi fabricarea unor asemenea utilaje. De fapt, utilajele lor sunt cele care au dominat şi până acum asemenea operaţiuni de îngropare şi ele au şi stabilit adâncimea cel mai frecvent folosită, de 3,0-3,5 metri. Acum, însă, Prysmian le-a cerut proiectarea unui plug capabil să îngroape cablurile până la 5 metri adâncime.

Şi aici e important să spunem că aceste utilaje de îngropare a cablurilor subacvatice pot fi autopropulsate şi tractate de nave. Când ne numit pluguri, de obicei le vizăm pe cele care sunt tractate de navă, ca o ancoră, fiind totodată conectate cu nava şi printr-un cablu de comunicare cu fibră optică şi electricitate, prin care acest modul e comandat în timp real de la bordul navei. Dar există şi utilaje cu propria propulsie, de obicei cu şenile, care se deplasează pe fundul mării. Şi cei de la SMD au asemenea utilaje în gama lor, iar ele nu neapărat sunt capabile de pozare mai adâncă, ci sunt alese de obicei în funcţie de dificultatea reliefului de pe fundul mării.

Despre un asemenea utilaj nou cu şenile, creat să poată îngropa cabluri de până la 5,5 metri adâncime, scriam acum câteva luni, el fiind creat de o echipă de ingineri din Danemarca. Totuşi, utilajul despre care vorbim azi e un plug, tractat de navă.

Foto: Utilajul creat de inginerii din Danemarca

Astfel, în cazul ambelor nave sofisticate Prysmian, construite în România, ele vor fi cele care vor asigura forţa de tractare a acestui plug. De obicei această tractare se realizează prin lanţuri dure, iar plugul e poziţionat ceva mai spre spate, nava fiind mai înainte, pentru a exista o un vector unghiular. Faptul că plugul începe a săpa sub fundul mării e şi forţa care menţine utilajul la fundul mării, împiedicându-l să se ridice la suprafaţă sub acţiunea forţei de tractare a navei. Iar toată monitorizarea operării plugului, cu direcţionarea lui corectă prin patinele pe care le are, precum şi direcţionarea mecanismelor acestuia, se va realiza de la bordul navei, din condiţii de confort. Italienii spun că nou plug e conceput şi pentru adâncime mai mare de îngropare, dar şi pentru eficienţă mai mare în timp şi forţă necesară tractării lui.

Noul utilaj pentru navele italiene

Cel mai probabil, aceste utilaje vor ajunge în viitor să echipeze şi alte nave actuale din flota Prysmian, dar şi alte eventuale nave viitoare, care ar putea fi construite din nou în România, or, aşa cum spuneam la început, şantierele navale din România şi-au adjudecat un avantaj tehnologic şi strategic important în aceste nişe maritime noi, de mare potenţial.