Criza petrolului a impulsionat enorm vânzările de maşini electrice şi plug-in hibride în Europa, iar cei mai mari câştigători sunt producătorii chinezi

Uneori, nimic nu impulsionează mai puternic deciziile oamenilor decât o criză puternică, iar efectul acesteia s-ar putea să depăşească până şi estimările iniţiale. Ultimele 4-5 luni, începând cu luna martie 2026, au fost marcate de o criză a preţurilor la petrol, provocare de blocarea strâmtorii Ormuz şi situaţia din Orientul Mijlociu. Preţurile la carburanţi au urcat brusc la pompe şi chiar dacă au mai revenit temporar la valori mai mici, după care au crescut din nou, şocuri acestor creşteri şi volatilitatea încă prezentă i-a făcut pe foarte mulţi cumpărători din Europa să-şi schimbe preferinţele faţă de maşinile electrice noi. Maşinile electrice şi plug-in hibride au avut o creştere excepţională în Europa în ultimele luni, creşteri care nu erau atinse nici în perioadele celor mai generoase subvenţii. Cei mai mari câştigători ai acestei schimbări de opţiune, însă, sunt producătorii chinezi. În acelaşi timp Dacia, deşi are deja motorizări hibride, continuă să aibă scăderi mari în Europa.

Cele mai mari creşteri la electrice şi plug-in hibride se pot vedea în statisticile lunii iunie 2026, publicate de asociaţia europeană ACEA. În UE, maşinile electrice au înregistrat o creştere de +60,7% în iunie 2026, comparativ cu iunie 2025, iar la nivelul UE+EFTA+UK, adică a zonei extinse europene care cuprinde şi ţările non-EU, creşterea a fost de +51,0%.

La nivelul primelor 6 luni ale anului 2026, creşterea înregistrată de maşinile electrice a fost de +40,5% la nivelul UE şi de +35,1% la nivelul regiunii europene extinse. În total, în prima jumătate de an 2026 în UE au fost vândute 1.220.880 automobile pur electrice, iar la nivelul regiunii europene extinse cifra a atins 1.608.200 exemplare.

Toate astea vin pe fundalul unei pieţe, care a crescut doar cu +5,7% în EU şi cu 6,1% în regiunea europeană extinsă, atunci când cuantificăm toate tipurile de propulsie. Deci, e cât se poate de clar că maşinile electrice au avut o creştere mult mai mare, de circa 10 ori mai mare decât ritmul pieţei în UE şi de 8 ori mai mare la nivelul regiunii europene extinse.

O creştere mai mică, dar oricum foarte accentuată, au avut şi maşinile plug-in hibride. În luna iunie 2026, acestea au crescut cu +22,1% în UE şi cu +22,7% în regiunea europeană extinsă.

La nivelul primei jumătăţi de an 2026, maşinile plug-in hibride au crescut cu +22,5% în UE şi cu +24,8% în regiunea europeană extinsă.

Asta a făcut ca maşinile electrice să atingă o cotă de piaţă de 20,7% în UE şi de 22,2% la nivelul regiunii europene extinse. Sunt cifre care ar îndeplini deja acele cote obligatorii minime care nu putea fi atinse anul trecut şi au fost apoi relaxate.

Maşinile plug-in hibride eu atins o cotă de 9,8% în UE şi de 10,3% la nivelul regiunii europene extinse. Prin urmare, dacă acum doi ani spuneam că europenii păreau să se fi depărtat de plug-in hibride, acestea au revenit în forţă acum şi au devenit un tip de propulsie care a depăşit până şi cota maşinilor diesel, care au ajuns la doar 7,4% din piaţă în UE şi 6,5% din piaţă la nivelul regiunii europene extinse.

Vânzările maşinilor diesel au scăzut semnificativ, aşadar, cu -16,5% în EU în prima jumătate de an şi cu -17,0% în regiunea extinsă. Şi cele pe benzină au avut scăderi aparent chiar mai mari, de -17,2% în UE şi -16,2% în regiunea extinsă, dar aici aparenţele sunt înşelătoare, întrucât o mare parte din motorizările pe benzină au devenit mild hibride, iar ele sunt acum cuantificate împreună cu cele hibride obişnuite. Şi categoria hibridelor obişnuite a crescut cu +13,2% în UE şi +12,1% în regiunea extinsă. Dacă facem o analizăm cumulativă, constatăm că maşinile hibride clasice, de genul Toyota Prius, nu au mai crescut aproape deloc, şi aproape toată creşterea categoriei se datorează trecerii de la propulsie simplă cu petrol la cea mild hibridă în cazul multor producători. Iar rezultatele Toyota în primele 6 luni ale 2026 confirmă acest lucru — 0,1% la nivelul grupului Toyota, deci practic o stagnare.

Marii câştigători ai acestei creşteri sunt, prin urmare, producătorii chinezi. Grupul VW, spre exemplu, şi-a crescut vânzările cu doar +2,6% în UE în primele 6 luni ale anului, pe fundalul unei pieţe generale care a crescut cu +5,7%, iar în regiunea extinsă VW a crescut cu doar 2,1%, pe fundalul unei creşterii de +6,1%. Deci, VW şi-a pierdut efectiv cotă de piaţă.

La grupul Renault situaţia e şi mai gravă, compania franceză înregistrând scăderi grave pe o piaţă în creştere. Grupul Renault a scăzut cu -4,2% în UE şi cu -3,5% în regiunea europeană extinsă. A scăzut atât marca Renault, cât şi Dacia, dar scăderea Daciei e mult mai mare. Renault a scăzut cu -1,1% în UE şi -0,3% în regiunea extinsă EU+EFTA+UK, în timp ce Dacia a scăzut cu -8,8% în UE şi -8,7% în regiunea extinsă. Şi asta chiar dacă Dacia are acum un portofoliu puternic de motorizări, care include şi hibrizi avansaţi.

Stellantis şi-a redresat vânzările, dar în mare parte creşterea a apropiată de cea generală a pieţei, deci compania şi-a menţinut efectiv cotele, fără a câştiga masiv altele noi. O performanţă similară a avut-o şi grupul BMW, care a reuşit să crească în acelaşi ritm cu piaţa. Mercedes a crescut mai lent decât piaţa. Iar grupul Hyundai a avut o uşoară scădere, ceea ce pe fundalul unei pieţe în creştere înseamnă din nou pierdere de cotă de piaţă.

La producătorii chinezi, însă, cifrele sunt de-a dreptul formidabile. BYD a crescut cu +168,2% în UE şi cu +145,5% în regiunea extinsă. În această regiune extinsă BYD a ajuns să vândă 174.144 automobile în primele 6 luni şi a depăşit până şi Tesla în Europa, care a vândut 170.351 exemplare. Trebuie să spunem că şi Tesla a beneficiat de această creştere, însă creşterea ei se aliniază cu creşterea totală a pieţei de maşini electrice şi a constitui +54,6% în regiunea extinsă.

Grupul Geely are creşteri mai moderate decât piaţa, dar aici cifrele sunt trase în jos de Volvo, în timp ce mărci precum Geely au crescut puternic. SAIC, producătorul care deţine şi marca MG, a crescut cu +18,0% în regiunea extinsă şi +19,1% în UE. Cele mai mari creşteri le au producători chinezi precum Chery şi Leapmotor. Chery are +268,7% în UE şi +305,8% în regiunea extinsă, iar vânzările cumulate ale grupului Chery în această regiune nu sunt deloc de neglijat — ajungând l 155.800 automobile în primele 6 luni ale anului. Sunt cifre mai mare decât le are Nissan, Suzuki, Mazda sau chiar producătorul britanic Land Rover! Iar la Leapmotor, deşi cifrele absolut sunt de 3 ori mai mici, la 56.005, creşterea e de +558,3%, iar cifrele totale oricum sunt mai mare decât la Honda şi Mitsubishi, spre exemplu.

Astfel, la nivelul UE, vânzările producătorilor chinezi au totalizat 548.829 automobile în 6 luni, ceea ce înseamnă o cotă de piaţă de 9,3%. Dacă analizăm doar luna iunie, situaţia e şi mai curioasă — 120.535, cea ce reprezintă deja o cotă de piaţă de 10,5%!

La nivelul UE+EFTA+UK, producătorii chinezi au totalizat 171.630 automobile vândute în iunie 2026, ceea ce reprezintă o cotă de piaţă 12,2%. E o cotă enormă, iar ea e luată de la producători europeni, japonezi şi americani care n-au putut în ritmul pieţei sau chiar au scăzut. Cei doi producători care au fabrici în România — Ford şi Dacia — au scăzut ambii. Şi dacă despre Dacia am vorbit mai sus, Ford a scăzut cu -15,2% în regiunea europeană extinsă, ajungând la doar u pas de a fi depăşit de SAIC şi BYD.

Aşadar, schimbările majore în vânzările de automobile noi din Europa, vin cu rezultate moderate pentru mulţi producători europeni şi chiar triste pentru cei doi producători care au fabrici în România. În schimb, producătorii chinezi au cel mai mult de câştigat, crescând într-un ritm galopant.